Adolescenţii români, analfabeţi funcţional

Curriculum-ul bazat pe teorie, profesorii insuficient pregătiţi şi lipsa investiţiei în sistemul de învăţământ plasează România la coada Europei la testele PISA, care verifică dacă adolescenţii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală în lumea reală.
Experţii atrag atenţia că, dacă sistemul de predare va fi structurat în continuare doar pe memorare şi nu pe înţelegerea unor fenomene, nu vom reuşi să depăşim faza analfabetismului funcţional.
Potrivit raportului, faţă de 2012 România a făcut un salt de 6 puncte în domeniul Ştiinţe pe scala PISA, un salt de 4 puncte la Lectură şi de 10 puncte la Matematică. Cu toate acestea, potrivit experţilor saltul nu este semnificativ şi ar fi o eroare să gândim că am evoluat.
„Saltul acesta de 6 puncte pe scara PISA nu este semnificativ. Întrebarea este de ce nu putem produce un salt semnificativ. Este important modul în care se predă? Semnificativ în Ştiinţă nu este numai informaţia, la fel de importante sunt procesele pe care oamenii de ştiinţă le folosesc pentru înţelegerea realităţii. Noi când am propus metoda investigaţiei pentru predarea-învăţarea fizicii, am avut în vedere valoarea mare a acestor procese congnitive.Fizica vine cu informaţii riguroase, dar accentul nu este pus pe mecanismul prin care se ajunge la aceste informaţii. Elevii trebuie să exerseze aceste procese de analiză, de a pune întrebări, de a emite ipoteze, de a da explicaţii calitative.
La noi, procesele de analiză au fost ignorate, din acest motiv se vorbeşte de analfabetism ştiinţific. Modul în care s-a predate ştiinţa nu a dezvoltat abilităţi de raţionare coerentă, ceea ce se evaluează la testările PISA”, a explicat preşedintele Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, Cristian Hatu.