Facebook, Snapchat și Instagram cresc depresia și singurătatea

11.11.2018 - Câteva studii anterioare au încercat să demonstreze că folosirea social-media afectează starea de bine a utilizatorilor și acelea fie au pus participanții fie în situații nerealiste, fie au fost limitative ca scop, solicitându-le să renunțe complet la Facebook și s-au bazat pe datele auto-raportate, ori efectuarea analizei s-a făcut într-un laborator în decurs de o oră.
„Ne-am propus să facem un studiu mult mai cuprinzător și mai riguros, care a fost de asemenea mai valabil din punct de vedere ecologic”, spune Hunt, director asociat de formare clinică în departamentul de psihologie al lui Penn, citat de sciencedaily.com.
În acest scop, echipa de cercetare, care i-a inclus pe absolvenții Rachel Marx și Courtney Lipson, dar și pe și studentul Jordyn Young de la Penn, și-a proiectat experimentul pentru a include o cohortă de studenți care accesează cele mai populare trei platforme, apoi au colectat date de utilizare obiective urmărite automat de iPhone pentru aplicații active, nu cele care rulează în fundal.
Fiecare dintre cei 143 de participanți a completat un chestionar pentru a determina starea de spirit și de bine la începutul studiului, și au dat și fotografii ale ecranelor pentru a arăta nivelul de încărcare a bateriei iPhone, în ideea de a oferi o valoare socială de bază pentru o săptămână. Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu într-un grup de control, care a avut ca scop ca utilizatorii să-și mențină comportamentul tipic social-media sau întrun grup experimental care a limitat timpul pe Facebook, Snapchat și Instagram la 10 minute per platformă, pe zi.
Pentru următoarele trei săptămâni, participanții au făcut capturi de ecran pentru baterie și le-au dat cercetătorilor săptămânal. Cu aceste date în mână, Hunt s-a uitat apoi la șapte masuri rezultate, inclusiv frica că pierzi ceva, anxietate, depresie și singuratate.
„Iată concluzia”, spune ea. „Folosirea mediile de socializare mai puțin decât în mod obișnuit ar duce la scăderi semnificative atât în nivelul de depresie cât și în cel de singurătate. Aceste efecte sunt deosebit de pronunțate pentru persoanele care au fost mai deprimate când au intrat în studiu”.
Hunt subliniază că aceste constatări nu sugerează că persoanele cu vârste între 18 și 22 de ani ar trebui să înceteze să utilizeze în totalitate mediile de socializare. De fapt, ea a construit studiul așa cum a făcut-o pentru a sta departe de ceea ce consideră a fi un obiectiv nerealist. Lucrarea, totuși, se referă la ideea că limitarea timpului de stat pe aceste aplicații nu ar fi rea.
„Este puțin ironic faptul că reducerea utilizării mijloacelor media-sociale vă face să vă simțiți mai puțin singuri", spune ea. Dar când se caută puțin mai adânc, constatările au sens. „O parte din literatura de specialitate existentă în materie de medii de socializare sugerează că există o imensă comparație socială care se întâmplă. Atunci când te uiți la viața celorlalți, mai ales la Instagram, este ușor să tragi concluzia că viața oricui altcuiva este mai frumoasă sau mai bună decât a ta”.
Deoarece această lucrare se referea doar la Facebook, Instagram și Snapchat, nu este clar dacă se aplică în general pe alte platforme social-media. Hunt, de asemenea, ezită să spună că aceste constatări s-ar replica pentru alte grupuri de vârstă sau în diferite setări. Acestea sunt întrebările cărora speră să le găsească răspuns, inclusiv într-un studiu despre utilizarea aplicațiilor de dating de către elevii de la colegiu.