Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptată de plenul Senatului

24.10.2017- ”Este vaccinarea intervenţia medicală cu cel mai înalt grad de eficienţă din istoria omenirii. Vaccinarea a fost a fost introdusă pentru prima dată în 1896 împotriva variolei. Variola a secerat la vremea respectivă peste 30 de milioane de suflete. În 1977, în urma introducerii acestui vaccin, variola a fost eradicată de pe întreg globul pământesc. În anul 1971 a fost introdusă vaccinarea împotriva rujeolei. În anul 2000 în America s-a declarat rujeola eradicată. Astfel încât, cu aceste două exemple cred că e suficient să vă demonstrez importanţa acestui vaccin care, spre surprinderea mea, unii medici am văzut că îl contestă. Eu dacă aş fi mai mare aş lua măsuri împotriva acestor medici care contestă această vaccinare care a adus omenirii cele mai mari beneficii”, a spus senatorul PNL Leon Dănăilă în cadrul dezbaterilor generale asupra proiectului de lege.
Singura modificare notabilă faţă de varianta trimisă de Guvern a fost eliminarea prevederii ca legea vaccinării să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, fără a se prevedea însă o altă dată.
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.
Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinurilor obligatorii, consimţământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar sancţiunile pentru părinţii care refuză vaccinarea copiilor merg de la avertisment şi până la amenzi de 10.000 de lei. La înscrierea în unităţile de învăţământ va fi solicitată o adeverinţă care să ateste efectuarea vaccinurilor, iar în cazul în care schema nu este completă, este obligatoriu ca în maximum un an copiii să fie imunizaţi. Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.
”În cazul vaccinărilor obligatorii, consimţământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat”, stabileşte proiectul de lege, potrivit căruia excepţie de la această prevedere fac situaţiile în care părinţii sau persoana responsabilă refuză în scris vaccinarea copilului minor.