30.07.2025 - Copiii cer timp, părinții bolnavi cer îngrijire, iar viața nu mai lasă pauze. Milioane de oameni – în special femei – trăiesc între două generații care depind de ei, cu vinovăție, oboseală și prea puțin sprijin.
Odată cu creșterea speranței de viață și a numărului de persoane cu dizabilități sau boli grave, presiunea asupra adulților care trăiesc alături de alte trei generații este în creștere.
Vestea bună, spun cercetătorii de la University College London (UCL) și Universitatea Oxford, este că persoanele născute în anii 1940 și 1950 trăiesc mai mult decât părinții lor. Vestea proastă este că acestea sunt mai predispuse la îmbolnăviri, se arată într-o analiza The Guardian.
Un studiu ce a analizat date din SUA, Marea Britanie și Europa continentală a constatat că persoanele în vârstă de 60 și 70 de ani se confruntă cu mai multe probleme de sănătate – inclusiv obezitate și diabet – decât generațiile anterioare. Totuși, sănătatea precară nu ar trebui văzută doar ca un preț inevitabil al unei vieți mai lungi.
Generațiile mai tinere tind să aibă o sănătate mai precară decât generațiile anterioare
„Am constatat că există o tendință de deteriorare a sănătății generaționale, prin care generațiile mai tinere tind să aibă o sănătate mai precară decât generațiile anterioare la aceeași vârstă”, explică Laura Gimeno, autoarea principală a studiului de la Centrul pentru studii longitudinale al UCL.
Această criză de sănătate în curs de desfășurare are implicații importante pentru guvern, pentru sistemele de sănătate publică și pentru societate în ansamblu. Dar poate că cei mai afectați, în afară de persoanele bolnave, sunt adulții prinși între două responsabilități majore: îngrijirea părinților vârstnici și creșterea copiilor – așa-numita „generație sendviș”.
O generație cu presiuni crescânde
Conceptul nu este nou, fiind popularizat în 1981 de sociologii americani Dorothy Miller și Elaine Brody. Miller descria „copiii adulți” ca fiind expuși la „un set unic de stresuri neîmpărtășite, în care oferirea de resurse și servicii depășește cu mult primirea acestora”.
În ultimele patru decenii, aceste stresuri au crescut constant în țările dezvoltate, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult – dar cu mai multe infirmități – și nevoile parentale au devenit mai solicitante.
Au apărut noțiuni precum „parentajul blând”, s-au înmulțit anxietatea și depresia în rândul adolescenților, iar copiii rămân mai mult timp în casa părintească.
Un sondaj estimează că aproximativ 6 milioane de britanici se identifică ca făcând parte din generația sandwich. Mai nou, specialiștii vorbesc despre „club sandwich” – familii cu patru generații în același ecosistem familial, în care persoane între 40 și 60 de ani se îngrijesc de copii, părinți și chiar nepoți, sau persoane între 20 și 40 de ani se ocupă de copii, părinți și bunici.
sursa: TVR
Odată cu creșterea speranței de viață și a numărului de persoane cu dizabilități sau boli grave, presiunea asupra adulților care trăiesc alături de alte trei generații este în creștere.
Vestea bună, spun cercetătorii de la University College London (UCL) și Universitatea Oxford, este că persoanele născute în anii 1940 și 1950 trăiesc mai mult decât părinții lor. Vestea proastă este că acestea sunt mai predispuse la îmbolnăviri, se arată într-o analiza The Guardian.
Un studiu ce a analizat date din SUA, Marea Britanie și Europa continentală a constatat că persoanele în vârstă de 60 și 70 de ani se confruntă cu mai multe probleme de sănătate – inclusiv obezitate și diabet – decât generațiile anterioare. Totuși, sănătatea precară nu ar trebui văzută doar ca un preț inevitabil al unei vieți mai lungi.
Generațiile mai tinere tind să aibă o sănătate mai precară decât generațiile anterioare
„Am constatat că există o tendință de deteriorare a sănătății generaționale, prin care generațiile mai tinere tind să aibă o sănătate mai precară decât generațiile anterioare la aceeași vârstă”, explică Laura Gimeno, autoarea principală a studiului de la Centrul pentru studii longitudinale al UCL.
Această criză de sănătate în curs de desfășurare are implicații importante pentru guvern, pentru sistemele de sănătate publică și pentru societate în ansamblu. Dar poate că cei mai afectați, în afară de persoanele bolnave, sunt adulții prinși între două responsabilități majore: îngrijirea părinților vârstnici și creșterea copiilor – așa-numita „generație sendviș”.
O generație cu presiuni crescânde
Conceptul nu este nou, fiind popularizat în 1981 de sociologii americani Dorothy Miller și Elaine Brody. Miller descria „copiii adulți” ca fiind expuși la „un set unic de stresuri neîmpărtășite, în care oferirea de resurse și servicii depășește cu mult primirea acestora”.
În ultimele patru decenii, aceste stresuri au crescut constant în țările dezvoltate, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult – dar cu mai multe infirmități – și nevoile parentale au devenit mai solicitante.
Au apărut noțiuni precum „parentajul blând”, s-au înmulțit anxietatea și depresia în rândul adolescenților, iar copiii rămân mai mult timp în casa părintească.
Un sondaj estimează că aproximativ 6 milioane de britanici se identifică ca făcând parte din generația sandwich. Mai nou, specialiștii vorbesc despre „club sandwich” – familii cu patru generații în același ecosistem familial, în care persoane între 40 și 60 de ani se îngrijesc de copii, părinți și chiar nepoți, sau persoane între 20 și 40 de ani se ocupă de copii, părinți și bunici.
sursa: TVR
