
27.04.2025 - Astfel şi-a dorit Papa Francisc. Prin testament, a cerut să fie înmormântat într-una din bazilicile papale din Roma, nu la Vatican.
Pe parcursul ceremoniilor, sicriul Papei Francisc a fost purtat pe umerii a 14 purtători cu mănuşi albe, îmbrăcaţi în costume negre, aşa numiţi sediari pontifici.
Şapte de o parte şi şapte de cealaltă parte a sicriului, ei au dus greul în toate momentele în care rămăşiţele pământeşti ale Papei au fost scoase din Bazilica Sfântul Petru şi aşezate în piaţă, apoi duse înapoi în bazilica şi urcate în papamobil, iar la final, aşezat în locul de veci din Bazilica Santa Maria Maggiore.
Momente emoţionante au fost şi pentru cei 40 de oameni săraci care, aşa cum şi-a dorit papa, au întâmpinat cortegiul în fata bazilicii. Printre ei, oameni fără adăpost, prizonieri, migranţi şi prostituate – reflectând grupurile cele mai defavorizate, cărora papa le-a dedicat pontificatul. Au fost însă şi copii pe treptele de la Santa Maria Maggiore, cu zeci de trandafiri albi.
Pe traseul din piaţa Sfântul Petru până la Bazilica Santa Maria Maggiore, sicriul Papei a fost întâmpinat cu aplauze de mii de credincioşi. Iar clopotele bisericilor şi catedralelor au răsunat în tot oraşul. Momente înălţătoare au fost şi la începutul ceremoniei funerare, când în Piaţa Sf Petru, sub ochii a sute de mii de persoane, a apărut sicriul Papei.
La dorinţa lui, sicriul a fost mult mai simplu decât în cazul altor papi.
Tradiţional, suveranii pontifi sunt înmormântaţi în trei sicrie, primul de chiparos, al doilea de plumb, iar cel exterior, de stejar sau ulm.
Francisc a modificat însă ceremonialul, aşa încât purtătorii au avut o sarcină mai uşoară – sicriul lui a fost din lemn, cu garnituri de zinc.
Înainte de sigilarea sicriului, lângă el a fost aşezat un săculeţ cu medaliile şi decoraţiile emise în timpul pontificatului său, inclusiv medalia călătoriei apostolice în România.
A fost depus în sicriu şi pergamentul rogitus, documentul prin care se cere Papei să canonizeze un sfânt.
sursa: TVR
Pe parcursul ceremoniilor, sicriul Papei Francisc a fost purtat pe umerii a 14 purtători cu mănuşi albe, îmbrăcaţi în costume negre, aşa numiţi sediari pontifici.
Şapte de o parte şi şapte de cealaltă parte a sicriului, ei au dus greul în toate momentele în care rămăşiţele pământeşti ale Papei au fost scoase din Bazilica Sfântul Petru şi aşezate în piaţă, apoi duse înapoi în bazilica şi urcate în papamobil, iar la final, aşezat în locul de veci din Bazilica Santa Maria Maggiore.
Momente emoţionante au fost şi pentru cei 40 de oameni săraci care, aşa cum şi-a dorit papa, au întâmpinat cortegiul în fata bazilicii. Printre ei, oameni fără adăpost, prizonieri, migranţi şi prostituate – reflectând grupurile cele mai defavorizate, cărora papa le-a dedicat pontificatul. Au fost însă şi copii pe treptele de la Santa Maria Maggiore, cu zeci de trandafiri albi.
Pe traseul din piaţa Sfântul Petru până la Bazilica Santa Maria Maggiore, sicriul Papei a fost întâmpinat cu aplauze de mii de credincioşi. Iar clopotele bisericilor şi catedralelor au răsunat în tot oraşul. Momente înălţătoare au fost şi la începutul ceremoniei funerare, când în Piaţa Sf Petru, sub ochii a sute de mii de persoane, a apărut sicriul Papei.
La dorinţa lui, sicriul a fost mult mai simplu decât în cazul altor papi.
Tradiţional, suveranii pontifi sunt înmormântaţi în trei sicrie, primul de chiparos, al doilea de plumb, iar cel exterior, de stejar sau ulm.
Francisc a modificat însă ceremonialul, aşa încât purtătorii au avut o sarcină mai uşoară – sicriul lui a fost din lemn, cu garnituri de zinc.
Înainte de sigilarea sicriului, lângă el a fost aşezat un săculeţ cu medaliile şi decoraţiile emise în timpul pontificatului său, inclusiv medalia călătoriei apostolice în România.
A fost depus în sicriu şi pergamentul rogitus, documentul prin care se cere Papei să canonizeze un sfânt.
sursa: TVR