14.02.2025 - Testarea antidrog a elevilor este în suspans. Bâjbâielile statului, opiniile părinților, ale elevilor și reacția societății civile nu ajută la obținerea unei soluții viabile pe termen lung. Pe acest fundal zgomotos și ambiguu, apare declarația dură a șefului Federației Părinților, care spune că școlile și liceele sunt pline de droguri. Și că obiceiul prost de a se ascunde sub preș problemele face ca adevărul să nu fie perceput la adevărata lui dimensiune. În tot acest timp, crește numărul minorilor cercetați și unii chiar trimiși în judecată pentru trafic de droguri, potrivit DIICOT.
Andrei a fost consumator de droguri. Și are o poveste de viață care seamănă foarte mult cu a altor tineri care au căzut pradă mirajului stupefiantelor. La numai 13-14 ani, când termina clasele primare, a început să consme heorină. Abia la 26 de ani, cu greu, a reușit să se oprească.
Andrei Ștefan, fost consumator de droguri: Din punct de vedere educațional am renunțat la liceu, nu mai puteam să concentrez la studiu, nu mai puteam să fiu atent, voiam să fac rost de bani ca să mă droghez. Credeam că e o chestie de distracție de adolescență, dar lucrurile nu au stat așa. Profesorii și părinții au observat foarte târziu. Ajunsesem în ultimul hal, în ultimii ani dependență aveam 52 de kilograme, eram o legumă.
Totul s-a întâmplat la începutul anilor 2000, când despre existența drogurilor în școli se vorbea foarte puțin sau deloc. Era un subiect tabu. Acum problema este recunoscută, dar lipsesc măsurile. Iar testarea în școli se tot amână.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: Testarea trebuie să fie voluntară, nu trebuie să fie coercitivă, nu trebuie să facem un soi de poliție în școli. Noile substanțe etnobotanice nici măcar nu pot fi testate și testarea cred că trebuie făcută, strict la solicitarea părinților și cu acordul elevilor.
Cătălin Țone, expert antidrog: Se poate face foarte simplu, prin achiziționarea unor teste rapide de salivă și acestea să fie predate către părinți cu indicarea ulterioară cui să se adreseze. Există și o altă variantă, de testare a suprafețelor de pe bănci, teste care sunt uzuale în zona aeroporturilor, bineînțeles de către un colectiv mic de specialiști și nu în prezența elevilor.
De la DIICOT informările sunt tot mai îngrijorătoare. Din 2022 până în 2024 numărul minorilor trimiși în judecată pentru trafic de droguri e mai mult de dublu. Se adaugă sute de minori care până la urmă nu ajung în față judecătorilor din diverse motive.
Părinții vor să știe ce au de făcut dacă se confruntă direct cu problema drogurilor.
Cătălin Nan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor: Statul trebuie să aibă o abordare coerentă. S-a desființat Agenția Antidrog și sperăm că se înființează alta, care să funcționeze și care să fie liantul între Ministerul Sănătății, Justiției și al Educației, să vină cu chestii concrete, cu programe foarte clare. Să stiți că sunt drogrui în toate școlile din țară asta. E o problemă foarte gravă.
Grav este că nimeni nu poate spune câți consumatori de droguri există în România. Statisticile oficiale sunt departe de realitate, inclusiv în cazul minorilor. Există însă avertismentele procurorilor antidrog care au tot mai mult de lucru în ultimii ani. Ei trebuie luați în serios.
sursa: TVR
Andrei a fost consumator de droguri. Și are o poveste de viață care seamănă foarte mult cu a altor tineri care au căzut pradă mirajului stupefiantelor. La numai 13-14 ani, când termina clasele primare, a început să consme heorină. Abia la 26 de ani, cu greu, a reușit să se oprească.
Andrei Ștefan, fost consumator de droguri: Din punct de vedere educațional am renunțat la liceu, nu mai puteam să concentrez la studiu, nu mai puteam să fiu atent, voiam să fac rost de bani ca să mă droghez. Credeam că e o chestie de distracție de adolescență, dar lucrurile nu au stat așa. Profesorii și părinții au observat foarte târziu. Ajunsesem în ultimul hal, în ultimii ani dependență aveam 52 de kilograme, eram o legumă.
Totul s-a întâmplat la începutul anilor 2000, când despre existența drogurilor în școli se vorbea foarte puțin sau deloc. Era un subiect tabu. Acum problema este recunoscută, dar lipsesc măsurile. Iar testarea în școli se tot amână.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: Testarea trebuie să fie voluntară, nu trebuie să fie coercitivă, nu trebuie să facem un soi de poliție în școli. Noile substanțe etnobotanice nici măcar nu pot fi testate și testarea cred că trebuie făcută, strict la solicitarea părinților și cu acordul elevilor.
Cătălin Țone, expert antidrog: Se poate face foarte simplu, prin achiziționarea unor teste rapide de salivă și acestea să fie predate către părinți cu indicarea ulterioară cui să se adreseze. Există și o altă variantă, de testare a suprafețelor de pe bănci, teste care sunt uzuale în zona aeroporturilor, bineînțeles de către un colectiv mic de specialiști și nu în prezența elevilor.
De la DIICOT informările sunt tot mai îngrijorătoare. Din 2022 până în 2024 numărul minorilor trimiși în judecată pentru trafic de droguri e mai mult de dublu. Se adaugă sute de minori care până la urmă nu ajung în față judecătorilor din diverse motive.
Părinții vor să știe ce au de făcut dacă se confruntă direct cu problema drogurilor.
Cătălin Nan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor: Statul trebuie să aibă o abordare coerentă. S-a desființat Agenția Antidrog și sperăm că se înființează alta, care să funcționeze și care să fie liantul între Ministerul Sănătății, Justiției și al Educației, să vină cu chestii concrete, cu programe foarte clare. Să stiți că sunt drogrui în toate școlile din țară asta. E o problemă foarte gravă.
Grav este că nimeni nu poate spune câți consumatori de droguri există în România. Statisticile oficiale sunt departe de realitate, inclusiv în cazul minorilor. Există însă avertismentele procurorilor antidrog care au tot mai mult de lucru în ultimii ani. Ei trebuie luați în serios.
sursa: TVR
