20.07.2025 - Universitățile nu sunt obligate să crească norma didactică a profesorilor din facultăți, în timp ce colegii lor din preuniversitar vor avea de la 1 septembrie 2025 mai multe ore de predare pentru același salariu, prevede Legea Bolojan.
Concret, norma didactică din învățământul universitar, prevăzută la articolul 211 din Legea 199/2023, rămâne neschimbată, fără nicio obligație de creștere, potrivit proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare (așa-numita Lege Bolojan) adoptat în Parlament, aprobat pe 7 iulie prin procedura de asumarea răspunderii Guvernului.
Legea Bolojan modifică atât Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cât și Legea învățământului superior nr. 199/2023. Una dintre cele mai controversate măsuri este creșterea normei didactice cu 2-6 ore, dar felul în care aceasta este aplicată diferă semnificativ între sistemul preuniversitar și cel universitar.
Pentru profesorii din preuniversitar (creșe, grădinițe, școli primare, gimnaziale, licee, colegii), norma didactică crește în perioada 2025–2026 – 2029–2030 inclusiv. În medie, pe săptămână norma de predare va fi de 20 de ore pentru profesorii de gimnaziu, liceu, profesional și postliceal, 18 ore pentru profesorii din educația timpurie și două ore suplimentare de pregătire remedială cu elevii, pentru învățătorii și profesorii pentru învățământ primar. Măsura este impusă direct prin lege și nu lasă spațiu de interpretare la nivelul școlilor. Este o măsură cu aplicare temporară, dar are efecte bugetare și de personal imediate: reduce de la 1 septembrie 2025 numărul de norme didactice și, implicit, afectează posturile profesorilor. Este vorba mai ales de suplinitorii calificați, după cum a arătat ministrul Daniel David într-o declarație recentă: „noi avem în sistem oameni care sunt angajați pe un an de zile sau pe plata cu ora, contracte care în vară se încheie. Nici dacă n-ar fi fost aceste măsuri nimeni nu avea garanția că acele contracte în toamnă vor fi continuate, fiindcă se făceau contracte noi în funcție de câte ore libere rămâneau, câte din acele ore au fost ocupate de titulari între timp având concursuri de titularizare. Deci ce am spus este că nimeni care a avut și are contract în derulare nu pierde, fiindcă noi avem 30.000 peste chiar peste 30 de mii de norme la plata cu ora, s-ar putea să fie mai puțini, o să fie sigur, dar nu era garanția nici dacă nu erau aceste măsuri”.
Profesorii suplinitori, în marea lor majoritate profesori calificați, sunt profesorii care au contract de muncă pe perioadă determinată de 1 an pentru că fie nu există post cu viabilitate mai mare, fie nu există numărul de ore necesare într-o singură școală pentru se a putea angaja pe o durată mai mare.
Concret, norma didactică din învățământul universitar, prevăzută la articolul 211 din Legea 199/2023, rămâne neschimbată, fără nicio obligație de creștere, potrivit proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare (așa-numita Lege Bolojan) adoptat în Parlament, aprobat pe 7 iulie prin procedura de asumarea răspunderii Guvernului.
Legea Bolojan modifică atât Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cât și Legea învățământului superior nr. 199/2023. Una dintre cele mai controversate măsuri este creșterea normei didactice cu 2-6 ore, dar felul în care aceasta este aplicată diferă semnificativ între sistemul preuniversitar și cel universitar.
Pentru profesorii din preuniversitar (creșe, grădinițe, școli primare, gimnaziale, licee, colegii), norma didactică crește în perioada 2025–2026 – 2029–2030 inclusiv. În medie, pe săptămână norma de predare va fi de 20 de ore pentru profesorii de gimnaziu, liceu, profesional și postliceal, 18 ore pentru profesorii din educația timpurie și două ore suplimentare de pregătire remedială cu elevii, pentru învățătorii și profesorii pentru învățământ primar. Măsura este impusă direct prin lege și nu lasă spațiu de interpretare la nivelul școlilor. Este o măsură cu aplicare temporară, dar are efecte bugetare și de personal imediate: reduce de la 1 septembrie 2025 numărul de norme didactice și, implicit, afectează posturile profesorilor. Este vorba mai ales de suplinitorii calificați, după cum a arătat ministrul Daniel David într-o declarație recentă: „noi avem în sistem oameni care sunt angajați pe un an de zile sau pe plata cu ora, contracte care în vară se încheie. Nici dacă n-ar fi fost aceste măsuri nimeni nu avea garanția că acele contracte în toamnă vor fi continuate, fiindcă se făceau contracte noi în funcție de câte ore libere rămâneau, câte din acele ore au fost ocupate de titulari între timp având concursuri de titularizare. Deci ce am spus este că nimeni care a avut și are contract în derulare nu pierde, fiindcă noi avem 30.000 peste chiar peste 30 de mii de norme la plata cu ora, s-ar putea să fie mai puțini, o să fie sigur, dar nu era garanția nici dacă nu erau aceste măsuri”.
Profesorii suplinitori, în marea lor majoritate profesori calificați, sunt profesorii care au contract de muncă pe perioadă determinată de 1 an pentru că fie nu există post cu viabilitate mai mare, fie nu există numărul de ore necesare într-o singură școală pentru se a putea angaja pe o durată mai mare.
sursa: G4Media
