
27.06.2023 - Obișnuim să credem că este nevoie de mult exerciţiu fizic pentru o modificare în bine a stării de sănătate, dar sunt studii care ne încurajează să începem cu reprize mici, pentru că beneficiile pot fi înregistrate chiar și la un prag minim de activitate fizică.
Astfel, un calup de 10-60 de minute pe săptămână investite în activităţi precum mersul pe jos sau grădinăritul pot reduce riscul de deces prematur cu 18%, potrivit unei investigaţii realizate de cercetători de la Universitatea Shadong, din China, de Divizia Medicală a Universităţii din Texas, din Galveston, și de Universitatea din Minnesotta.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat informaţii despre activitatea fizică a peste 88.000 de americani cu vârsta între 40 și 85 de ani, între anii 1997 și 2008, corelând datele cu decesele survenite până la sfârșitul anului 2011.
Potrivit autorilor, mișcarea moderată are același efect ca și cea intensă, doar că timpul alocat ei trebuie să fie dublu: 1 minut de ciclism, alergare sau de practicare a unui sport competitiv este echivalent cu 2 minute de mers pe jos, grădinărit sau dans.
În timp ce chiar și numai 10 minute de activitate fizică diminuează riscul de mortalitate cu 18%, creșterea intervalului de timp alocat sportului la 150-300 de minute pe săptămână aproape dublează beneficiul (riscul de mortalitate scade cu 31%). Pentru cei pasionaţi de sport sau de activităţile care presupun efort fizic și care investesc în jur de 25 de ore pe săptămână în activitate fizică, riscul de deces scade cu 46%.
Pe de altă parte, sedentarismul ucide la propriu. Studiul coordonat de Keith Diaz, cercetător în cadrul Departamentului de Medicină al Universităţii Columbia, a ajuns la concluzii alarmante cu privire la pericolul în care se află adulţii care petrec mult timp așezaţi.
Diaz a urmărit aproape 8.000 de adulţi cu vârsta de peste 45 de ani, pe o perioadă de 4 ani, subiecţii având montate accelerometre pe șold, pentru identificarea timpului sedentar, care a reprezentat, în medie, 12,3 ore dintr-o zi cu 16 ore petrecute în stare de veghe.
„Am constatat că nu există un prag sau o limită peste care riscul decesului să crească dramatic”, a declarat Diaz, oferind totuși cifre sugestive: cei care petreceau mai mult de 13 ore pe zi așezaţi au avut un risc cu 200% mai mare decât cei care rămâneau în această poziţie sub 11 ore pe zi.
sursa: semneletimpului.ro
Astfel, un calup de 10-60 de minute pe săptămână investite în activităţi precum mersul pe jos sau grădinăritul pot reduce riscul de deces prematur cu 18%, potrivit unei investigaţii realizate de cercetători de la Universitatea Shadong, din China, de Divizia Medicală a Universităţii din Texas, din Galveston, și de Universitatea din Minnesotta.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat informaţii despre activitatea fizică a peste 88.000 de americani cu vârsta între 40 și 85 de ani, între anii 1997 și 2008, corelând datele cu decesele survenite până la sfârșitul anului 2011.
Potrivit autorilor, mișcarea moderată are același efect ca și cea intensă, doar că timpul alocat ei trebuie să fie dublu: 1 minut de ciclism, alergare sau de practicare a unui sport competitiv este echivalent cu 2 minute de mers pe jos, grădinărit sau dans.
În timp ce chiar și numai 10 minute de activitate fizică diminuează riscul de mortalitate cu 18%, creșterea intervalului de timp alocat sportului la 150-300 de minute pe săptămână aproape dublează beneficiul (riscul de mortalitate scade cu 31%). Pentru cei pasionaţi de sport sau de activităţile care presupun efort fizic și care investesc în jur de 25 de ore pe săptămână în activitate fizică, riscul de deces scade cu 46%.
Pe de altă parte, sedentarismul ucide la propriu. Studiul coordonat de Keith Diaz, cercetător în cadrul Departamentului de Medicină al Universităţii Columbia, a ajuns la concluzii alarmante cu privire la pericolul în care se află adulţii care petrec mult timp așezaţi.
Diaz a urmărit aproape 8.000 de adulţi cu vârsta de peste 45 de ani, pe o perioadă de 4 ani, subiecţii având montate accelerometre pe șold, pentru identificarea timpului sedentar, care a reprezentat, în medie, 12,3 ore dintr-o zi cu 16 ore petrecute în stare de veghe.
„Am constatat că nu există un prag sau o limită peste care riscul decesului să crească dramatic”, a declarat Diaz, oferind totuși cifre sugestive: cei care petreceau mai mult de 13 ore pe zi așezaţi au avut un risc cu 200% mai mare decât cei care rămâneau în această poziţie sub 11 ore pe zi.
sursa: semneletimpului.ro