
Cele mai slabe rezultate la testele cognitive au fost ale femeilor care locuiau cel mai aproape de zona poluată. „Se crede că particulele fine din aerul poluat pot să treacă prin plămâni şi să se depună în creier, unde provoacă o inflamaţie asociată cu demenţa”.
Un alt studiu, realizat la Universitatea din Michigan, privind efectele aerului poluat asupra sănătăţii omului, a relevat faptul că particulele microscopice din aer determină o creştere a presiunii sangvine, ceea ce creşte posibilitatea producerii unui atac de cord.
Există, de asemenea, o legătură între poluarea aerului şi incidenţa mai mare a cazurilor de apendicită. În acest sens, publicaţia Science Daily cita un studiu al specialiştilor de la Universităţile din Calgary şi Toronto, Canada, care au ajuns la concluzia că nivelul ridicat de ozon şi dioxid de azot din aer influenţează apariţia cazurilor de apendicită.
„Cazurile de apendicită au cunoscut o creştere dramatică în ţările industrializate, în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, apoi au scăzut la jumătatea şi în a doua parte a secolului al XX-lea, fapt care a coincis cu legislaţia pentru îmbunătăţirea calităţii aerului”. Numărul mai mare al cazurilor de apendicită la bărbaţi ar putea fi corelat astfel cu faptul că ocupaţiile bărbaţilor se desfăşoară mai mult în aer liber.
Conform unui raport al Centrului de studiu al justiţiei şi crimei de la King’s College din Londra, 24.000 de britanici mor anual din cauze relaţionate cu poluarea aerului
Un sondaj IRSOP arăta că 79% dintre bucureşteni sunt îngrijoraţi de poluarea aerului din capitala României.
sursa: semneletimpului.ro