31.10.2022 - Copiii care cresc în sărăcie sau excluziune socială întâmpină dificultăți în a se descurca bine la școală, a se bucura de sănătate bună și a-și realiza întregul potențial mai târziu în viață. De asemenea, aceștia se confruntă cu un risc mai mare de a deveni șomeri, săraci și excluși social ca adulți. România are cei mai mulţi copii aflaţi în pragul sărăciei şi în pericol de excludere socială, peste 41 la sută. Ţara noastră e pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, arată statisticile Eurostat.
În 2021, 24,4% dintre copiii (cu vârsta mai mică de 18 ani) din UE au fost expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 21,1% dintre adulți (cu vârsta de 18 ani și peste).
Dintre statele membre UE, în 2021, cei mai mulţi copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistraţi în România (41,5%), Spania (33,4%) și Bulgaria (33,0%). Pe de altă parte, cei mai puţini copii au fost raportaţi în Slovenia (11,0%), Finlanda (13,2%) și Cehia (13,3%).
Copiii sunt expuși unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu adulții în 18 din cele 27 de state membre ale UE. Cele mai mari diferențe între cele două grupe de vârstă au fost înregistrate în Luxemburg, România, Spania și Austria.
Dimpotrivă, adulții au fost expuși unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu copiii din 9 state membre (Letonia, Estonia, Danemarca, Croația, Slovenia, Lituania, Țările de Jos, Finlanda și Polonia).
Cele mai mari diferențe între cele două grupe de vârstă dintre aceste 9 țări au fost observate în Letonia, Estonia și Danemarca.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială nu depinde strict de nivelul de venit al unei gospodării, poate reflecta, de asemenea, șomajul, intensitatea scăzută a muncii, statutul de muncă sau o serie de alte caracteristici socio-economice.
România are cei mai mulţi copii aflaţi în pragul sărăciei şi în pericol de excludere socială, peste 41 la sută. Ţara noastră e pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, arată statisticile oficiale. Fără soluţii eficiente din partea statului, aceşti copii au probleme la şcoală sau chiar abandonează studiile, au o sănătate deficitară şi nu se pot realiza în viaţă, atrag atenţia sociologii.
În 2021, 24,4% dintre copiii (cu vârsta mai mică de 18 ani) din UE au fost expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 21,1% dintre adulți (cu vârsta de 18 ani și peste).
Dintre statele membre UE, în 2021, cei mai mulţi copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistraţi în România (41,5%), Spania (33,4%) și Bulgaria (33,0%). Pe de altă parte, cei mai puţini copii au fost raportaţi în Slovenia (11,0%), Finlanda (13,2%) și Cehia (13,3%).
Copiii sunt expuși unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu adulții în 18 din cele 27 de state membre ale UE. Cele mai mari diferențe între cele două grupe de vârstă au fost înregistrate în Luxemburg, România, Spania și Austria.
Dimpotrivă, adulții au fost expuși unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu copiii din 9 state membre (Letonia, Estonia, Danemarca, Croația, Slovenia, Lituania, Țările de Jos, Finlanda și Polonia).
Cele mai mari diferențe între cele două grupe de vârstă dintre aceste 9 țări au fost observate în Letonia, Estonia și Danemarca.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială nu depinde strict de nivelul de venit al unei gospodării, poate reflecta, de asemenea, șomajul, intensitatea scăzută a muncii, statutul de muncă sau o serie de alte caracteristici socio-economice.
România are cei mai mulţi copii aflaţi în pragul sărăciei şi în pericol de excludere socială, peste 41 la sută. Ţara noastră e pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, arată statisticile oficiale. Fără soluţii eficiente din partea statului, aceşti copii au probleme la şcoală sau chiar abandonează studiile, au o sănătate deficitară şi nu se pot realiza în viaţă, atrag atenţia sociologii.
