23.07.2023 - Apetenţa omului modern pentru carne are efecte nocive asupra întregii planete, efecte care au fost prezentate de nenumărate rapoarte și studii știinţifice. Știm deja că obiceiurile noastre alimentare contribuie semnificativ la încălzirea globală. Astfel, 14-18% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din creșterea animalelor, un procent semnificativ, dacă ne gândim că îl depășește pe cel care exprimă emisiile produse de sectorul transporturilor.Potrivit unui raport realizat în 2016 de cercetătorii de la Oxford Martin School, emisiile atribuite alimentaţiei s-ar putea diminua cu o treime doar respectând recomandările organismelor medicale, iar în condiţiile în care dieta vegetariană ar fi adoptată la scară largă, emisiile s-ar reduce cu 63%. Un scenariu puţin probabil totuși, în condiţiile în care Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite estimează că doar consumul cărnii de vită va înregistra o creștere cu aproape 70% până în 2050.
În aceste condiţii, nevoia de a proteja mediul și cea de a consuma un aliment preţuit nu doar pentru gust, ci și pentru că e asociat cu abundenţa de cei care nu pot avea pe masă carne de atâtea ori de câte și-ar dori-o, soluţia pare să vină de la alternativele care oferă un gust identic sau asemănător, dar la un cost de mediu mult mai redus.
Raportul realizat de AT Kearney estimează că, în numai două decenii, 35% din carne va fi produsă în laborator, iar 25% va fi înlocuită cu alternative vegane.
„Creșterea animalelor la scară industrială este privită de mulţi ca un rău inutil. Cu avantajele pe care le aduce carnea cultivată în laborator și cu înlocuitorii vegetali ai cărnii, este doar o chestiune de timp ca aceste produse să ajungă la o cotă de piaţă substanţială”, arată raportul.
Carnea de cultură se obţine prin procedee de producere și multiplicare a culturilor de celule prelevate de la animale, ferma tradiţională fiind astfel înlocuită cu cuve speciale, cu amestecuri de chimicale, care imită condiţiile din organismele vii.
Raportul estimează o popularitate mai mare a cărnii de laborator, comparativ cu alternativele vegetale, datorită gustului și texturii care imită mai fidel caracteristicile atât de căutate ale cărnii.
„Tranziţia spre un stil de viaţă flexitarian, vegetarien și vegan este de necontestat, cu tot mai mulţi consumatori diminuându-și consumul de carne ca urmare a conștientizării costurilor de mediu și legate de animale”, a declarat Carsten Gerhardt, consilier în strategie corporatistă și partener al firmei AT Kearney.
Potrivit raportului, în prezent, doar 15% din caloriile din plante ajung să fie consumate de cei care mănâncă alimente din carne, în condiţiile în care jumătate dintre culturile de pe glob sunt destinate hrănirii animalelor. Prin comparaţie, înlocuitorii de carne și carnea produsă în laborator păstrează trei sferturi din caloriile de intrare.
Rosie Wardle de la organizaţia caritabilă Jeremy Coller Foundation, care se axează pe sistemele sustenabile de producere a alimentelor, spune că tranziţia spre noile modele alimentare este în plină desfășurare.
„În orice caz, previziunile potrivit cărora 60% din «carnea» din lume nu va mai proveni de la animale sacrificate peste 20 de ani ar putea subestima realitatea”, afirmă Wardle.
sursa: semneletimpului.ro
