
Investigaţia condusă de profesorul Ulf Ekelund, de la Școala Norvegiană de Știinţe Sportive din Oslo, nu este prima care arată că activitatea fizică și longevitatea merg mână în mână. De fapt, recomandările medicale sunt de minimum 150 de minute de mișcare de intensitate moderată sau de 75 de minute de activitate intensă pe săptămână, dar se bazează mai ales pe activitatea fizică autoraportată, care este adesea subiectivă.
Ceea ce și-au propus cercetătorii norvegieni a fost să identifice intensitatea și durata exerciţiului fizic necesar pentru protejarea sănătăţii, analizând datele din 8 cercetări efectuate pe un lot de 36.383 de adulţi peste 40 de ani, vârsta medie a subiecţilor fiind de 62 de ani. Studiile au fost efectuate în SUA și în Europa de Vest, participanţii fiind monitorizaţi în medie 5,8 ani.
Cercetătorii au folosit accelerometre, dispozitive ce măsoară volumul și intensitatea activităţii fizice a unei persoane, calculând numărul total de mișcări efectuate pe minut (cpm). Activitatea fizică prestată de subiecţi a fost clasificată în 3 categorii: „ușoară” (mersul lent, activităţi casnice ușoare, precum gătitul), „moderată” (mersul alert, tăierea gazonului sau folosirea aspiratorului) și „energică” (jogging, ridicarea de greutăţi ori săpat).
Studiul a adus câteva vești foarte bune pentru cei care obișnuiesc să fie activi fizic, chiar și atunci când starea de sănătate nu le permite să depună un efort fizic intens. Astfel, numărul deceselor a scăzut brusc atunci când activitatea fizică a crescut la nivelul de 300 cpm, iar o scădere similară a numărului de decese s-a înregistrat odată cu creșterea duratei de activitate fizică ușoară la 300 de minute pe zi și a celei de intensitate moderată la aproximativ 24 de minute pe zi. Persoanele inactive fizic au avut un risc de deces de 5 ori mai mare decât cele active fizic.
Cu cât durata activităţii fizice a crescut pe fiecare nivel de intensitate, cu atât s-a diminuat rata de deces. Astfel, comparativ cu cei care s-au implicat în activităţi fizice ușoare aproximativ 200 de minute pe zi, cei care au urcat la 258 de minute și-au redus riscul de deces cu 40%, în timp ce pentru cei care au atins nivelul de 308 minute și de 380 de minute pe zi, riscul s-a redus cu 56%, respectiv 62%.
În grupele celor care au efectuat activităţi fizice moderate spre energice, riscul de deces a scăzut cu 36%, respectiv 48% la cei care au depus efort fizic timp de 6 minute, respectiv 38 de minute pe zi, comparativ cu cei la care perioada de efort fizic s-a limitat la 90 de secunde pe zi.
Cercetătorii au concluzionat că orice fel de activitate fizică are efect de protejare a sănătăţii, dar și că 9,5 ore pe zi (sau mai mult) petrecute în mod sedentar cresc semnificativ riscul de deces. De asemenea, studiul a constatat că un timp scurt de activitate intensă este mai benefic decât perioade mult mai lungi de activitate ușoară.
Deși creșterea nivelului de activitate fizică este greu de realizat la nivelul unei populaţii, cercetătorii spun că mersul reprezintă o ţintă mai ușor de atins, deoarece este simplu, gratuit și accesibil chiar și pentru adulţii în vârstă, și nu are contraindicaţii decât în cazuri rare.
„Acest studiu întărește faptul că, ajutându-i pe cei mai puţin activi fizic să facă doar puţin mai multă mișcare, se pot obţine beneficii importante pentru sănătatea publică”, a declarat profesorul Gavin Sandercock, de la Universitatea din Essex.
Un studiu de anvergură publicat în 2019 a constatat că efectele sedentarismului ar putea fi reversibile, cel puţin parţial. Astfel, subiecţii analizaţi de cercetători care erau sedentari de un deceniu sau două, dar care și-au crescut, la vârsta 40 sau 50 de ani, durata activităţii fizice la câteva ore pe săptămână au ajuns să aibă un nivel de protecţie împotriva morţii premature similar cu cel al grupului care se menţinuse activ pe tot parcursul vieţii.
Mesajul pe care îl transmite studiul este unul foarte optimist, subliniază cercetătorul Pedro Saint-Maurice, de la Institutul Naţional al Cancerului: „Dacă sunteţi persoane active fizic în acest moment, continuaţi. Iar dacă nu aţi fost active în ultima vreme, se pare că nu este prea târziu (să începeţi), chiar dacă sunteţi la mijlocul vieţii.”
sursa: semneletimpului.ro