
Studiul a evidenţiat și existenţa unei corelaţii între educaţie şi obezitate. Dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%. Însă nu doar educaţia intervine în această problemă, ci și propria percepţie. Astfel, majoritatea românilor, adică 51%, apreciază că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui. Subiectivismul are un rol determinant asupra modului în care românii își percep constituţia fizică și, cel mai probabil, dorinţa de schimbare a stilului de viaţă, în condiţiile în care 23% dintre românii ce îşi descriu propria greutate între limite normale sunt, de fapt, supraponderali sau obezi.
Creșterea ponderii celor care au probleme cu kilogramele poate fi și un rezultat al deprinderilor formate și cultivate în faţa rafturilor cu alimente. „Doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. Condiţia fizică a unei persoane nu modifică acest comportament, rezultatele fiind similare în cazul populaţiei supraponderale sau obeze. De altfel, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară și 2 din 10 verifică acest aspect în mai puţin de jumătate dintre ocazii”, indică studiul.
Dincolo de aspectele deficitare din stilul de viaţă al românilor, există și aspecte pozitive, care merită observate. Astfel, cercetarea ISRA Center relevă că 3 din 10 români au crescut consumul de fructe sau legume, 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri, carnea de porc nu mai face parte din alimentaţia a 5% dintre români, iar alimentele prăjite nu se mai regăsesc pe masa a 9% dintre români. Mai mult, „37% dintre români cumpără produse din agricultura ecologică cel puţin o dată pe săptămână și doar 16% exclud aceste produse din coșul de cumpărături. Procentul include produsele ambalate sau neambalate, indiferent de sursa cumpărăturilor, supermarket, piaţă agroalimentară sau alţi furnizori”, arată aceeași sursă.
sursa: semneletimpului.ro