Codul de conduită etică în Asociația Centrul Media Adventist
Codul de conduită etică în Asociația Centrul Media Adventist- Noţiunea interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
1.2 Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
1.3 Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
1.4 Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
1.5 Orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului - aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România - sunt de interes public major.
2. Jurnalistul și mass-media
2.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.
2.2 Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.
2.3 În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest scop.
3. Integritate
3.1 Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
3.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.
3.3 Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
3.4 Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.
3.5 Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.
4. Conflicte de interese
4.1 Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.
4.2 Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.
4.3 Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
4.4 Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandăca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.
5. Cadouri, sponsorizări și alte beneficii
5.1 Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.
5.2 Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.
5.3 În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
6. Corectitudine
6.1 Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
6.2 Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
6.3 În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.
6.4 Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.
7. Verificarea informațiilor
7.1 Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.
8. Rectificarea erorilor
8.1 Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.
8.2 Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.
9. Separarea faptelor de opinii
9.1 În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
9.2 Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
9.3 Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.
10. Viața privată
10.1 Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
10.2 Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.
11. Protecția victimelor
12.1 Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).
12. Protecția minorului
12.1 Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.
12.2 Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.
13. Detalierea elementelor morbide
13.1 Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.
14. Discriminarea
14.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.
15. Prezumția de nevinovăție
15.1 Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.
15.2 Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.
16. Protecția surselor
16.1 Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
16.2 Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.
17. Tehnici speciale de colectare a informațiilor
17.1 Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
17.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.
