24.06.2025 - Creşterea graduală a cheltuielilor şi investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării – este unul dintre obiectivele generale prevăzute în programul de guvernare.
„Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic ai NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră”, se arată în programul de guvernare.
Un alt obiectiv important este reprezentat de continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate, precum şi valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.
Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite – cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică, se află printre priorităţile noii conduceri a MApN.
De asemenea se mai are în vedere consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi a protecţiei infrastructurii critice.
Alte obiective generale sunt reprezentate de creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale, consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale, precum şi creşterea atractivităţii funcţiei militare.
Pe plan intern se are în vedere accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO – prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire întrunită de la Cincu.
Pe plan internaţional, în programul de guvernare se prevede consolidarea posturii strategice a României, care şi-a propus să-şi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa.
„Nivelul de ambiţie este de a fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale”, se arată în programul de guvernare.
Ca şi stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE, România trebuie să participe activ la procesele decizionale în cadrul NATO şi să contribuie la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.
Potrivit documentului guvernamental, din 2025 va fi introdus programul SAFE (Security Action for Europe) prin achiziţia de rachete Mistral, se prevede diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit şi negocieri cu Comisia Europeană, precum şi analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi).
sursa: TVR
„Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic ai NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră”, se arată în programul de guvernare.
Un alt obiectiv important este reprezentat de continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate, precum şi valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.
Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite – cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică, se află printre priorităţile noii conduceri a MApN.
De asemenea se mai are în vedere consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi a protecţiei infrastructurii critice.
Alte obiective generale sunt reprezentate de creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale, consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale, precum şi creşterea atractivităţii funcţiei militare.
Pe plan intern se are în vedere accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO – prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire întrunită de la Cincu.
Pe plan internaţional, în programul de guvernare se prevede consolidarea posturii strategice a României, care şi-a propus să-şi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa.
„Nivelul de ambiţie este de a fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale”, se arată în programul de guvernare.
Ca şi stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE, România trebuie să participe activ la procesele decizionale în cadrul NATO şi să contribuie la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.
Potrivit documentului guvernamental, din 2025 va fi introdus programul SAFE (Security Action for Europe) prin achiziţia de rachete Mistral, se prevede diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit şi negocieri cu Comisia Europeană, precum şi analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi).
sursa: TVR
