20.03.2023 - Primul pașaport era ceva mai mic. Măsura doar 9 X 13 centimetri și avea 20 de pagini.
Ieri, în 19 martie, s-au împlinit 111 ani de la eliberarea lui și sărbătorim oficial Ziua Pașaportului Românesc. Muzeul Național de Istorie a României și Direcția de Pașapoarte i-au dedicat o expoziție. Timp de o săptămână, bucureștenii pot afla istoria fascinantă a celui mai circulat document.
Astăzi până și copiii noștri au astfel de pașapoarte cu date biometrice și elemente de securitate, dar până să se ajungă aici a fost o cale lungă. Pentru prima dată documentele de călătorie au fost menționate în Țările Române în 1830 și se numeau "răvașe de drum". Pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza și a Regelui Carol I existau ”scrisori de călătorie”, fără prea multe date de identificare.
Primul Război Mondial introduce obligativitatea pașapoartelor pentru evidența trecerii soldaților. Practica rămâne valabilă și după război, când apar primele plângeri ale turiștilor, din cauza fotografiilor și a descrierilor asociate din pașapoartele lor. În 1920, Conferința de la Paris decide că pașapoartele să fie de carton, să se elibereze pentru o singură călătorie sau cu o valabilitate de doi ani.
Printre ciudățeniile din istoria acestui document este pașaportul mumiei regelui Ramses al II-lea, decedat în urmă cu trei milenii, eliberat în 1974 pentru călătoria pe care a făcut-o la Paris, unde a fost restaurată.
Pașapoartele nu au fost întotdeauna pe hârtie. În Africa și Australia, triburi aborigene africane au folosit măști pașapoarte, colorate, pentru a identifica triburile atunci când călătoreau.
Cele mai multe pașaporte sunt astăzi roșii și grena. Peste un miliard. Țari ca Statele Unite, Canada, India și Australia au pașapoarte albastre, țările islamice folosesc verdele, culoarea preferată a profetului Mahomned, și doar câteva state au pașaportul negru.
Ieri, în 19 martie, s-au împlinit 111 ani de la eliberarea lui și sărbătorim oficial Ziua Pașaportului Românesc. Muzeul Național de Istorie a României și Direcția de Pașapoarte i-au dedicat o expoziție. Timp de o săptămână, bucureștenii pot afla istoria fascinantă a celui mai circulat document.
Astăzi până și copiii noștri au astfel de pașapoarte cu date biometrice și elemente de securitate, dar până să se ajungă aici a fost o cale lungă. Pentru prima dată documentele de călătorie au fost menționate în Țările Române în 1830 și se numeau "răvașe de drum". Pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza și a Regelui Carol I existau ”scrisori de călătorie”, fără prea multe date de identificare.
Primul Război Mondial introduce obligativitatea pașapoartelor pentru evidența trecerii soldaților. Practica rămâne valabilă și după război, când apar primele plângeri ale turiștilor, din cauza fotografiilor și a descrierilor asociate din pașapoartele lor. În 1920, Conferința de la Paris decide că pașapoartele să fie de carton, să se elibereze pentru o singură călătorie sau cu o valabilitate de doi ani.
Printre ciudățeniile din istoria acestui document este pașaportul mumiei regelui Ramses al II-lea, decedat în urmă cu trei milenii, eliberat în 1974 pentru călătoria pe care a făcut-o la Paris, unde a fost restaurată.
Pașapoartele nu au fost întotdeauna pe hârtie. În Africa și Australia, triburi aborigene africane au folosit măști pașapoarte, colorate, pentru a identifica triburile atunci când călătoreau.
Cele mai multe pașaporte sunt astăzi roșii și grena. Peste un miliard. Țari ca Statele Unite, Canada, India și Australia au pașapoarte albastre, țările islamice folosesc verdele, culoarea preferată a profetului Mahomned, și doar câteva state au pașaportul negru.
