3 martie este Ziua mondială a vietii sălbatice

03.03.2021 - Ziua mondială a vieţii sălbatice este marcată, în fiecare an, la data de 3 martie. În 2021, tema acestei zile este "Forests and Livelihoods: Sustaining People and Planet", un mod de a evidenţia rolul central al pădurilor, speciilor forestiere şi serviciilor ecosistemice în susţinerea mijloacelor de trai a sutelor de milioane de oameni la nivel global şi, în special, a comunităţilor indigene şi locale care au legături istorice cu zonele împădurite şi cele adiacente pădurii.
Între 200 şi 350 de milioane de oameni trăiesc în interiorul sau pe lângă zone împădurite din întreaga lume, bazându-se pe diversele servicii ecosistemice furnizate de păduri şi speciile forestiere pentru mijloacele lor de trai şi pentru acoperirea celor mai elementare nevoi, inclusiv hrană, adăpost, energie şi medicamente.
Populaţiile indigene şi comunităţile locale sunt în fruntea relaţiei simbiotice dintre oameni şi pădure, dintre speciile de animale sălbatice care locuiesc în pădure şi serviciile ecosistemice pe care le oferă. Aproximativ 28% din suprafaţa terestră a lumii este administrată în prezent de popoare indigene, inclusiv unele dintre cele mai intacte păduri ecologice de pe planetă. Aceste suprafeţe nu reprezintă doar centrele bunăstării lor economice şi personale, ci şi centrele identităţile lor culturale.
Pădurile, speciile forestiere şi mijloacele de trai care depind de acestea se află la răscrucea multiplelor crize planetare cu care se confruntă în prezent omenirea, de la schimbările climatice, la pierderea biodiversităţii şi la impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra sănătăţii, cât şi la nivel social şi economic.
La 3 martie 2021, Ziua mondială a vieţii sălbatice celebrează mijloacele de trai furnizate de pădure  caută să promoveze modele şi practici de gestionare a pădurilor şi a faunei forestiere luând în considerare atât bunăstarea umană, cât şi conservarea pe termen lung a pădurilor, a speciilor de faună şi floră sălbatică care locuiesc în pădure şi a ecosistemelor pe care le susţin, şi promovarea valorii practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale care contribuie la stabilirea unei relaţii mai durabile cu aceste sisteme naturale cruciale.