26.03.2024 - Intrarea României în Schengen cu frontierele aeriene și maritime de la 31 martie va face mai grea misiunea polițiștilor de frontieră de a-i depista la timp și de a-i opri pe cei care fug de condamnări.
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne: Există anumite vulnerabilități odată cu ridicarea controalelor la frontieră. Sunt cetățeni care pot profita de acest lucru, dar aici intervenim cu cooperare polițienească și cu aplicarea acordurilor Dublin și pe returnarea lor, deci pot fi readuși în România, mai devreme sau mai târziu. Dar într-adevăr momentul 31 martie e plin de provocări și ne concentrăm să-l aplicăm fără evenimente.
Controalele pe aeroporturi și în porturi se vor face în anumite situații, când există suspiciuni asupra unora dintre pasageri.
Chestor Laurian Stoica, inspector general al Poliției de Frontieră: Polițiștii de frontieră vor fi prezenți în continuare în incinta aeroporturilor și vor face acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate eventuale fapte ilegale. Acțiunile polițienești se vor face în baza unei analize-risc sau suspiciuni rezonabile. Într-un astfel de caz, polițistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanelor.
Dincolo de astfel de situații, frontierele aeriene și maritime vor fi libere. Iar fugarii pot profita din plin pentru a ajunge în țări în care extrădările se fac mult mai greu. În momentul de față, România are 17 porți aeriene deschise spre țările din spațiul Schengen. O soluție ar fi aplicarea unor măsuri coercitive, precum în vestul european.
Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol: Nici în momentul de față măsurile preventive nu sunt însoțite de acele instrumente care permit monitorizarea respectării măsurilor. E vorba de acele brățări electronice pe care să le folosim și în situația controlului judiciar și a arestului la domiciliu sau la alte interdicții. În celelalte state există astfel de instrumente care sunt folosite în mod eficient. Noi nu avem așa ceva.
Conform Poliției de Frontieră, numai pe Aeroportul Internațional Otopeni există un flux anual de milioane de călători. De exemplu, în 2023 a fost înregistrat un trafic record de 15 milioane de persoane care au venit sau au plecat din țara noastră. Astfel de aglomerații ar putea fi camuflaje utile pentru fugari.
sursa: TVR
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne: Există anumite vulnerabilități odată cu ridicarea controalelor la frontieră. Sunt cetățeni care pot profita de acest lucru, dar aici intervenim cu cooperare polițienească și cu aplicarea acordurilor Dublin și pe returnarea lor, deci pot fi readuși în România, mai devreme sau mai târziu. Dar într-adevăr momentul 31 martie e plin de provocări și ne concentrăm să-l aplicăm fără evenimente.
Controalele pe aeroporturi și în porturi se vor face în anumite situații, când există suspiciuni asupra unora dintre pasageri.
Chestor Laurian Stoica, inspector general al Poliției de Frontieră: Polițiștii de frontieră vor fi prezenți în continuare în incinta aeroporturilor și vor face acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate eventuale fapte ilegale. Acțiunile polițienești se vor face în baza unei analize-risc sau suspiciuni rezonabile. Într-un astfel de caz, polițistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanelor.
Dincolo de astfel de situații, frontierele aeriene și maritime vor fi libere. Iar fugarii pot profita din plin pentru a ajunge în țări în care extrădările se fac mult mai greu. În momentul de față, România are 17 porți aeriene deschise spre țările din spațiul Schengen. O soluție ar fi aplicarea unor măsuri coercitive, precum în vestul european.
Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol: Nici în momentul de față măsurile preventive nu sunt însoțite de acele instrumente care permit monitorizarea respectării măsurilor. E vorba de acele brățări electronice pe care să le folosim și în situația controlului judiciar și a arestului la domiciliu sau la alte interdicții. În celelalte state există astfel de instrumente care sunt folosite în mod eficient. Noi nu avem așa ceva.
Conform Poliției de Frontieră, numai pe Aeroportul Internațional Otopeni există un flux anual de milioane de călători. De exemplu, în 2023 a fost înregistrat un trafic record de 15 milioane de persoane care au venit sau au plecat din țara noastră. Astfel de aglomerații ar putea fi camuflaje utile pentru fugari.
sursa: TVR
