Problema calității aerului din Capitală este gravă și a adus România într-o situație de pre-infringement cu Comisia Europeană, a declarat miercuri ministrul Mediului.
”Normele de poluare a aerului, în special pentru pulberi în suspensie, PM10, sunt depășite. Comisia Europeană ne-a trimis scrisoarea care ne pune într-o situație precontencioasă și Primăria avea obligația de a elabora un Plan Integrat de Calitate a Aerului, care ne poate scoate din situația de infringement. Ori, eu înțeleg că toate studiile de fezabilitate pentru acest Plan sunt terminate de doi ani, iar planul nu este încă făcut”, spune ministrul.
Există desigur consecințe asupra sănătății locuitorilor, dar și consecințe financiare. ”A intra într-o situație de infringement costă România și practic toți cetățenii, în prima fază aproape 1,7 milioane de euro, ca amendă, iar ulterior până la 120.000 de euro pe zi, până se rezolvă situația. Nu cred că este fair-play ca toți cetățenii României să aibă de suportat această consecință pentru faptul că Bucureștiul nu și-a făcut treaba”, a explicat ministrul Mediului.
Dar Bucureștiul nu este singurul oraș din România care are probleme majore privin calitatea aeriului. Situații similare există în Iași și, greu de crezut, în Brașov. ”România nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor și pot cauza astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. În conformitate cu legislația UE, statele membre au obligația de a limita expunerea cetățenilor la particulele de acest tip. Cetățenii din anumite zone din București, Brașov și Iași au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007, potrivit ultimelor rapoarte din 2012. Comisia consideră că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor și solicită României să ia măsuri de perspectivă rapide și eficiente pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil. Acțiunea de azi, care este din punct de vedere tehnic un aviz motivat suplimentar, urmează unei scrisori de punere în întârziere suplimentare transmisă în februarie 2013. Dacă România nu acționează, Comisia poate sesiza cazul Curții de Justiție a UE, spunea CE într-un comunicat de presă in septembrie 2014.
