Deşi stresul post-traumatic sau PTSD, pe scurt, este o tulburare care se manifestă nu doar la militari, ci la persoanele care trec prin experienţe de viaţă dure - ameninţarea cu moartea, vătămare severă, violenţă sexuală etc - ea nu apare în statisticile oficiale din România. De multe ori, este încadrată în sfera de diagnostice de tulburare depresivă. "Tulburarea de stres post-traumatic perturbă funcţionarea celor afectaţi, influenţează capacitatea lor de a-şi satisface nevoile de zi cu zi şi de a îndeplini sarcinile de bază. Trauma continuă să intervină asupra vieţii persoanelor, deoarece acestea retrăiesc în minte şi corp experienţele pe care le-au suferit vizual, auditiv şi somatic, ca şi cum astfel de evenimente au încă loc", subliniază medicii.
''Tulburarea de stres post-traumatic, de sine stătătoare, are o statistică direct dependentă de geo-politica zonei, ţine de condiţii sociale, economice şi de epidemiologia violenţei. În România nu există o statistică oficială, dar, estimativ, poţi cifra numărul persoanelor cu PTSD cronic la câteva sute de mii, de cele mai multe ori ”pierdute” prin populaţia de diagnostice de tulburare depresivă, şi câteva zeci de mii cu PTSD acut. Raţionamentul e că, anual, în România, 10 mii de persoane mor prin accident de circulaţie sau suicid.
