27.02.2025 - România se va transforma în deșert, dacă nu găsim rapid soluții. O spun cu îngrijorare agricultorii care, din cauza secetei extreme din ultimii ani, au ajuns în pragul falimentului. Lipsa ploilor face ca multe dintre culturi să nu mai ajungă la maturitate. Experții le recomandă fermierilor să schimbe cât mai repede modul în care fac agricultură în noile condiții climatice.
În județul Galați, seceta extremă pune probleme tot mai complicate agricultorilor în ultimii ani.
Anul trecut, declarat la nivel mondial cel mai călduros înregistrat vreodată, deficitul de precipitații a fost de aproximativ 50%, iar fermierii au salvat doar 30% din culturi.
Fermierii duc o luptă inegală cu natura, în ciuda eforturilor de a investi în irigații.
Cătălin Ionescu, inginer agronom: Nu mai găsesc nimic la adâncime. Practic, până la 4,20m, pământul nu mai are niciun fel de umezeală. Și atunci ne bazăm doar pe ce pică de sus. În unele zone, chiar cu irigații nu reușim să facem față secetei.
Vântul seacă, la rândul său, puțina rezervă de apă din sol. În zilele caniculare din vară, plantele sunt expuse unui stres enorm: pe lângă lipsa umidității, pierd apă și prin transpirație. Fenomenul se numește evapotranspirație.
Vicenţiu Horincar, director executiv, Direcţia Agricolă Galaţi: Am avut în 2024 valoarea de evapotranspirație între 3,8 și 7,8 mm pe zi, ceea ce se traduce cu un necesar de apă pentru plante de 5 – 6 litri pe metrul pătrat pe zi, ceea ce nu putem asigura.
De la începutul anului, în Galați, nu a plouat și nu a nins deloc. Cantitatea de apă din sol scade constant.
La acest moment, grâul arată destul de bine și asta pentru că în sol mai există puțină rezervă de apă. Însă, dacă în următoarele luni nu va ploua, întreaga cultură va fi compromisă.
Pentru reducerea efectelor secetei pedologice ar fi câteva linii de luptă: renunțarea la aratul clasic și înființarea de păduri care să protejeze culturile de arșița soarelui.
Cătălin Ionescu, inginer agronom: E nevoie de investiții foarte mari, o semănatoare de precizie pentru no tillage este 160.000 de euro și noi suntem la capătul puterilor din punct de vedere financiar.
În 2024, numai în Galați au fost plătite despăgubiri în valoare de 200 de milioane de lei pentru pagubele provocate de secetă.
sursa: TVR
În județul Galați, seceta extremă pune probleme tot mai complicate agricultorilor în ultimii ani.
Anul trecut, declarat la nivel mondial cel mai călduros înregistrat vreodată, deficitul de precipitații a fost de aproximativ 50%, iar fermierii au salvat doar 30% din culturi.
Fermierii duc o luptă inegală cu natura, în ciuda eforturilor de a investi în irigații.
Cătălin Ionescu, inginer agronom: Nu mai găsesc nimic la adâncime. Practic, până la 4,20m, pământul nu mai are niciun fel de umezeală. Și atunci ne bazăm doar pe ce pică de sus. În unele zone, chiar cu irigații nu reușim să facem față secetei.
Vântul seacă, la rândul său, puțina rezervă de apă din sol. În zilele caniculare din vară, plantele sunt expuse unui stres enorm: pe lângă lipsa umidității, pierd apă și prin transpirație. Fenomenul se numește evapotranspirație.
Vicenţiu Horincar, director executiv, Direcţia Agricolă Galaţi: Am avut în 2024 valoarea de evapotranspirație între 3,8 și 7,8 mm pe zi, ceea ce se traduce cu un necesar de apă pentru plante de 5 – 6 litri pe metrul pătrat pe zi, ceea ce nu putem asigura.
De la începutul anului, în Galați, nu a plouat și nu a nins deloc. Cantitatea de apă din sol scade constant.
La acest moment, grâul arată destul de bine și asta pentru că în sol mai există puțină rezervă de apă. Însă, dacă în următoarele luni nu va ploua, întreaga cultură va fi compromisă.
Pentru reducerea efectelor secetei pedologice ar fi câteva linii de luptă: renunțarea la aratul clasic și înființarea de păduri care să protejeze culturile de arșița soarelui.
Cătălin Ionescu, inginer agronom: E nevoie de investiții foarte mari, o semănatoare de precizie pentru no tillage este 160.000 de euro și noi suntem la capătul puterilor din punct de vedere financiar.
În 2024, numai în Galați au fost plătite despăgubiri în valoare de 200 de milioane de lei pentru pagubele provocate de secetă.
sursa: TVR
