10.07.2017- Mai multe asociaţii au transmit o scrisoare deschisă către prin care cer Ministerului Sănătăţii convocarea unei întâlniri de urgenţă pentru a identifica soluţii astfel ca bolnavii de TBC să beneficieze de diagnostic şi tratament, indiferent de asigurare sau de de existenţa unui act de identitate.
"În implementarea activităţilor proiectului am întâmpinat în mod repetat dificultăţi în accesul la tratament (pentru HIV, pentru alte boli infecţioase, pentru cazuri de urgenţe psihiatrice sau chirurgicale, pentru TBC) al persoanelor din grupuri de risc care nu au asigurare de sănătate, sau au asigurare, dar şi-au pierdut cardul de sănătate sau care nu deţin act de identitate valid", se arată în scrisoarea deschisă transmisă ministerului Sănătăţii, ministerului Muncii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Municipiului Bucureşti.
Asociaţiile exemplifică prin cazul pacient cu TBC activ, fără carte de identitate şi card de asigurat, internat la un spital de pneumologie din Bucureşti, care s-a externat la cerere pe 4 iulie 2017, pe fond de dependenţă de droguri şi probabil afecţiuni psihiatrice adiacente dependenţei, fără să-şi încheie tratamentul. Prin urmare, deorece pacientul nu are nici buletin, nici card de asigurat, deşi acesta figura în sistem ca fiind asigurat, spitalul nu poate solicita decontarea cheltuielilor de spitalizare.
"În implementarea activităţilor proiectului am întâmpinat în mod repetat dificultăţi în accesul la tratament (pentru HIV, pentru alte boli infecţioase, pentru cazuri de urgenţe psihiatrice sau chirurgicale, pentru TBC) al persoanelor din grupuri de risc care nu au asigurare de sănătate, sau au asigurare, dar şi-au pierdut cardul de sănătate sau care nu deţin act de identitate valid", se arată în scrisoarea deschisă transmisă ministerului Sănătăţii, ministerului Muncii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Municipiului Bucureşti.
Asociaţiile exemplifică prin cazul pacient cu TBC activ, fără carte de identitate şi card de asigurat, internat la un spital de pneumologie din Bucureşti, care s-a externat la cerere pe 4 iulie 2017, pe fond de dependenţă de droguri şi probabil afecţiuni psihiatrice adiacente dependenţei, fără să-şi încheie tratamentul. Prin urmare, deorece pacientul nu are nici buletin, nici card de asigurat, deşi acesta figura în sistem ca fiind asigurat, spitalul nu poate solicita decontarea cheltuielilor de spitalizare.
