27.03.2026 - Să fii pensionar în România înseamnă, pentru mulți, să nu își poată plăti necesităţi de bază. Pensia medie acoperă doar 75% din costul vieții de zi cu zi, iar economiștii avertizează că, în anii următori, situaţia se va agrava. În primul rând pentru că sistemul public va deveni tot mai puţin sustenabil, iar guvernul va fi nevoit să se împrumute mai mult pentru a acoperi aceste cheltuieli.
Doamna Aron a venit să se împrumute de la Casa de Ajutor Reciproc, pentru că nu mai reuşeşte să facă faţă cheltuielilor zilnice.
Elena Aron, pensionară: Nu îmi ajung banii să mai plătesc datoriile, să îmi plătesc medicamente. Pensia e mică, eu sunt bolnavă. Am 20 de milioane, din care 13 dau la întreţinere, lumina 4 milioane, medicamentele.
Şi domnul Petrescu e în aceaşi situaţie: Mai rămân cu vreo 600-700 de lei lunar de mâncare.
Numărul celor care se împrumută creşte.
Georgică Bădărău, preşedinte casă de ajutor reciproc: În jur de 10-12% este creşterea faţă de luna martie a anului anterior. În ceea ce priveşte sumele surpriza e că sunt împrumuturi mici, foarte mici, chiar. Împrumuturile de luna aceasta au început de la 400 de lei. Sumele sunt foarte mici pentru că sunt foarte prudenţi acum.
1 pensionar din România primeşte lunar, de la stat, în medie, mai puţin de 3.000 de lei, iar costul vieţii de zi cu zi este estimat la 3.500 de lei pe lună, de persoană.
România se află printre țările europene în care pensionarii nu își pot acoperi cheltuielile lunare doar din pensie.
În timp ce românii sunt nevoiți să se împrumute sau să se bazeze pe sprijinul familiei, pensionarii din Bulgaria și Ungaria reușesc să acopere aproximativ 80% din necesarul zilnic. Cea mai bună situație este în Luxemburg, unde pensiile depășesc de peste două ori costul vieții.
Cristian Păun, profesor de economie: Inflaţia este fenomenul care loveşte cel mai puternic în cei săraci şi foarte săraci. Într-un astfel de context care se prelungeşte pentru o perioadă mai mare de timp sărăcirea populaţiei este mai accentuată.
În prezent, aproximativ 10 salariați susțin 8 pensionari, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe bugetul de stat. Situația va deveni și mai dificilă după 2030, când aproximativ 1,8 milioane de români vor ieși la pensie.
George Moţ, expert pensii: În decembrie 2025, datele arată că CNPP, Casa Naţională de Pensii Publice a încasat din contribuţii cu 600 de milioane de lei mai puţin decât a plătit pensii. Asta înseamnă că un deficit al Bugetului de pensii publice.
Andreea Nica, vicepreşedinte CFA România: Pentru a asigura pensiile în fiecare trebuie să folosim bani din bugetul public din alte surse. Vom ajunge la o diferenţă în zona de 35 de miliarde de lei. Aceste 35 de miliarde de lei trebuie să le găseşti în alte impozite şi taxe ca să asiguri pensiile.
Specialiştii spun că viitorul pensiilor depinde tot mai mult de economisirea individuală, iar pilonul II și Pilonul III pot face diferența dintre un trai la limită și unul decent.
sursa: TVR Info
Doamna Aron a venit să se împrumute de la Casa de Ajutor Reciproc, pentru că nu mai reuşeşte să facă faţă cheltuielilor zilnice.
Elena Aron, pensionară: Nu îmi ajung banii să mai plătesc datoriile, să îmi plătesc medicamente. Pensia e mică, eu sunt bolnavă. Am 20 de milioane, din care 13 dau la întreţinere, lumina 4 milioane, medicamentele.
Şi domnul Petrescu e în aceaşi situaţie: Mai rămân cu vreo 600-700 de lei lunar de mâncare.
Numărul celor care se împrumută creşte.
Georgică Bădărău, preşedinte casă de ajutor reciproc: În jur de 10-12% este creşterea faţă de luna martie a anului anterior. În ceea ce priveşte sumele surpriza e că sunt împrumuturi mici, foarte mici, chiar. Împrumuturile de luna aceasta au început de la 400 de lei. Sumele sunt foarte mici pentru că sunt foarte prudenţi acum.
1 pensionar din România primeşte lunar, de la stat, în medie, mai puţin de 3.000 de lei, iar costul vieţii de zi cu zi este estimat la 3.500 de lei pe lună, de persoană.
România se află printre țările europene în care pensionarii nu își pot acoperi cheltuielile lunare doar din pensie.
În timp ce românii sunt nevoiți să se împrumute sau să se bazeze pe sprijinul familiei, pensionarii din Bulgaria și Ungaria reușesc să acopere aproximativ 80% din necesarul zilnic. Cea mai bună situație este în Luxemburg, unde pensiile depășesc de peste două ori costul vieții.
Cristian Păun, profesor de economie: Inflaţia este fenomenul care loveşte cel mai puternic în cei săraci şi foarte săraci. Într-un astfel de context care se prelungeşte pentru o perioadă mai mare de timp sărăcirea populaţiei este mai accentuată.
În prezent, aproximativ 10 salariați susțin 8 pensionari, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe bugetul de stat. Situația va deveni și mai dificilă după 2030, când aproximativ 1,8 milioane de români vor ieși la pensie.
George Moţ, expert pensii: În decembrie 2025, datele arată că CNPP, Casa Naţională de Pensii Publice a încasat din contribuţii cu 600 de milioane de lei mai puţin decât a plătit pensii. Asta înseamnă că un deficit al Bugetului de pensii publice.
Andreea Nica, vicepreşedinte CFA România: Pentru a asigura pensiile în fiecare trebuie să folosim bani din bugetul public din alte surse. Vom ajunge la o diferenţă în zona de 35 de miliarde de lei. Aceste 35 de miliarde de lei trebuie să le găseşti în alte impozite şi taxe ca să asiguri pensiile.
Specialiştii spun că viitorul pensiilor depinde tot mai mult de economisirea individuală, iar pilonul II și Pilonul III pot face diferența dintre un trai la limită și unul decent.
sursa: TVR Info
