30.10.2025 - Psihologul Radu Leca avertizează, într-o analiză pentru TVR INFO, că epuizarea cronică (burnout-ul) nu este doar o stare de oboseală psihică, ci un sindrom complex de stres persistent, care are efecte devastatoare asupra sănătății fizice și mentale.
„Burnout-ul nu apare pe certificatul de deces, dar netratat amplifică procese biologice și comportamente care cresc probabilitatea unor evenimente letale. Epuizarea cronică este un sindrom de stres persistent, cu oboseală emoțională, cinism și scăderea eficacității, care dereglează sistemele cardiace, endocrine, imune și psihice. În acest sens, oamenii pot muri ‘din cauza epuizării’ prin căi medicale pe care burnout-ul le intensifică.”
Legătura dintre stresul cronic și bolile cardiovasculare
Leca explică faptul că stresul ocupațional prelungit este direct legat de boli cardiace și accidente vasculare cerebrale, două dintre principalele cauze de mortalitate globală.
„Stresul ocupațional prelungit se asociază consistent cu boala coronariană. Mecanismele includ creșterea tensiunii arteriale, accelerarea aterosclerozei și declanșarea evenimentelor acute. Cercetările actuale arată că persoanele cu cerințe ridicate și control redus la muncă suferă mai multe infarcte miocardice fatale.”
Orele excesive de lucru, somnul insuficient și presiunea constantă determină, de asemenea, hipertensiune, inflamație și risc crescut de AVC.
„Hipertensiunea, inflamația endotelială și hipercoagularea, frecvente în stresul cronic, favorizează ischemia cerebrală. AVC-ul rămâne o cauză majoră de mortalitate și invaliditate.”
Aritmii, infarct și disfuncții metabolice
Burnout-ul nu afectează doar inima, ci și sistemul nervos autonom, producând un dezechilibru care predispune la aritmii fatale.
„Disfuncția autonomă este un semn fiziologic al burnout-ului: scade variabilitatea ritmului cardiac și crește tonusul simpatic. Vorbim despre instabilitate electrică ce predispune la aritmii maligne și moarte subită, mai ales la cei cu boală cardiacă subiacentă.”
Tot el atrage atenția că activarea constantă a axei hormonale de stres contribuie la hipertensiune severă și afectarea rinichilor și a vaselor de sânge.
„Tensiunea necontrolată deteriorează inima, rinichii și vasele, crescând mortalitatea cardiovasculară și renală.”
Pe termen lung, epuizarea favorizează sindromul metabolic și diabetul de tip 2, amplificând riscul de infarct și AVC. Somnul fragmentat, inflamația și tulburările endocrine adâncesc acest cerc vicios.
Imunitate scăzută și vulnerabilitate la infecții
Potrivit lui Leca, burnout-ul „subțiază” imunitatea, făcând organismul mai vulnerabil la boli infecțioase.
„Susceptibilitatea la infecții respiratorii crește, iar evoluția poate fi mai severă, mai ales la comorbidități. Răspunsul vaccinal mai slab descris la indivizi epuizați lasă un gol de protecție în fața infecțiilor care pot ucide.”
Depresia și mecanismele de auto-distrugere
Pe plan psihologic, burnout-ul este strâns legat de depresie majoră, anxietate și suicid.
„Depresia majoră este asociată cu mortalitate crescută prin suicid și prin amplificarea bolilor cardiometabolice. Comorbiditatea anxietate–burnout intensifică reactivitatea cardiovasculară la stres și evenimentele acute.”
În plus, strategiile nesănătoase de coping – alcool, fumat sau automedicație – pot deveni factori de risc letali.
„Consum compulsiv de alcool, fumat, sedative sau stimulente. Alcoolul crește riscul de ciroză, pancreatită și cancere; fumatul amplifică mortalitatea prin boală cardiacă, AVC și boli respiratorii; combinațiile cu medicamente sedative pot provoca supradoze fatale.”
Cercul vicios al durerii și oboselii
Epuizarea aduce cu sine sedentarism, creștere în greutate și durere cronică, care la rândul lor pot duce la comportamente de risc.
„Pentru unii, durerea cronică amplifică utilizarea riscantă de opioide și benzodiazepine; combinațiile cresc deprimarea respiratorie și riscul de deces. În paralel, durerea cronică agravează depresia și izolarea, creând un cerc vicios letal.”
În industriile cu risc ridicat, precum transporturi, construcții sau sănătate, burnout-ul poate genera accidente fatale.
„Oboseala, atenția scăzută și reacțiile întârziate duc la accidente rutiere și de muncă. În aceste domenii, accidentele pot fi fatale pentru angajați și pentru cei din jur.”
Consecințele tăcute: lipsa îngrijirii medicale
Leca subliniază că epuizarea afectează și comportamentul de sănătate, determinând amânarea controalelor medicale și neglijarea tratamentelor.
„Persoanele epuizate evită controalele, amână prezentarea pentru simptome alarmante și aderă mai prost la tratamente pentru hipertensiune, diabet sau astm. Prezentarea tardivă în infarct, sepsis sau cancer scade dramatic șansele de supraviețuire.”
Burnout-ul, o problemă de sănătate publică
„Cu cât epuizarea este mai severă și mai prelungită, cu atât cresc markerii de inflamație, tensiunea, dereglările metabolice și evenimentele clinice. Această consistență întărește legătura cauzală dintre burnout netratat și mortalitate.”
Totuși, vestea bună este că recuperarea este posibilă, iar intervențiile corecte pot reduce semnificativ riscurile.
„Îmbunătățirea controlului asupra muncii, pauzele, reducerea orelor excesive, somnul igienic, activitatea fizică, psihoterapia și, când e nevoie, medicația, scad tensiunea, inflamarea și simptomele afective, reducând evenimentele grave.”
În concluzie, Radu Leca avertizează că epuizarea nu ucide direct, dar declanșează procese care pot deveni fatale.
„Burnout-ul netratat nu ‘ucide’ ca o boală infecțioasă, dar amplifică multiple căi medicale și psihologice care cresc riscul de deces. A recunoaște și a trata epuizarea înseamnă a preveni infarcte, AVC-uri, infecții severe, accidente și suicid – adică a salva vieți.”
Specialistul recomandă celor care se regăsesc în aceste simptome să discute cu medicul de familie sau cu un psiholog, să prioritizeze somnul, limitele sănătoase la muncă, sprijinul social și îngrijirea emoțională.
sursa: TVR INFO
„Burnout-ul nu apare pe certificatul de deces, dar netratat amplifică procese biologice și comportamente care cresc probabilitatea unor evenimente letale. Epuizarea cronică este un sindrom de stres persistent, cu oboseală emoțională, cinism și scăderea eficacității, care dereglează sistemele cardiace, endocrine, imune și psihice. În acest sens, oamenii pot muri ‘din cauza epuizării’ prin căi medicale pe care burnout-ul le intensifică.”
Legătura dintre stresul cronic și bolile cardiovasculare
Leca explică faptul că stresul ocupațional prelungit este direct legat de boli cardiace și accidente vasculare cerebrale, două dintre principalele cauze de mortalitate globală.
„Stresul ocupațional prelungit se asociază consistent cu boala coronariană. Mecanismele includ creșterea tensiunii arteriale, accelerarea aterosclerozei și declanșarea evenimentelor acute. Cercetările actuale arată că persoanele cu cerințe ridicate și control redus la muncă suferă mai multe infarcte miocardice fatale.”
Orele excesive de lucru, somnul insuficient și presiunea constantă determină, de asemenea, hipertensiune, inflamație și risc crescut de AVC.
„Hipertensiunea, inflamația endotelială și hipercoagularea, frecvente în stresul cronic, favorizează ischemia cerebrală. AVC-ul rămâne o cauză majoră de mortalitate și invaliditate.”
Aritmii, infarct și disfuncții metabolice
Burnout-ul nu afectează doar inima, ci și sistemul nervos autonom, producând un dezechilibru care predispune la aritmii fatale.
„Disfuncția autonomă este un semn fiziologic al burnout-ului: scade variabilitatea ritmului cardiac și crește tonusul simpatic. Vorbim despre instabilitate electrică ce predispune la aritmii maligne și moarte subită, mai ales la cei cu boală cardiacă subiacentă.”
Tot el atrage atenția că activarea constantă a axei hormonale de stres contribuie la hipertensiune severă și afectarea rinichilor și a vaselor de sânge.
„Tensiunea necontrolată deteriorează inima, rinichii și vasele, crescând mortalitatea cardiovasculară și renală.”
Pe termen lung, epuizarea favorizează sindromul metabolic și diabetul de tip 2, amplificând riscul de infarct și AVC. Somnul fragmentat, inflamația și tulburările endocrine adâncesc acest cerc vicios.
Imunitate scăzută și vulnerabilitate la infecții
Potrivit lui Leca, burnout-ul „subțiază” imunitatea, făcând organismul mai vulnerabil la boli infecțioase.
„Susceptibilitatea la infecții respiratorii crește, iar evoluția poate fi mai severă, mai ales la comorbidități. Răspunsul vaccinal mai slab descris la indivizi epuizați lasă un gol de protecție în fața infecțiilor care pot ucide.”
Depresia și mecanismele de auto-distrugere
Pe plan psihologic, burnout-ul este strâns legat de depresie majoră, anxietate și suicid.
„Depresia majoră este asociată cu mortalitate crescută prin suicid și prin amplificarea bolilor cardiometabolice. Comorbiditatea anxietate–burnout intensifică reactivitatea cardiovasculară la stres și evenimentele acute.”
În plus, strategiile nesănătoase de coping – alcool, fumat sau automedicație – pot deveni factori de risc letali.
„Consum compulsiv de alcool, fumat, sedative sau stimulente. Alcoolul crește riscul de ciroză, pancreatită și cancere; fumatul amplifică mortalitatea prin boală cardiacă, AVC și boli respiratorii; combinațiile cu medicamente sedative pot provoca supradoze fatale.”
Cercul vicios al durerii și oboselii
Epuizarea aduce cu sine sedentarism, creștere în greutate și durere cronică, care la rândul lor pot duce la comportamente de risc.
„Pentru unii, durerea cronică amplifică utilizarea riscantă de opioide și benzodiazepine; combinațiile cresc deprimarea respiratorie și riscul de deces. În paralel, durerea cronică agravează depresia și izolarea, creând un cerc vicios letal.”
În industriile cu risc ridicat, precum transporturi, construcții sau sănătate, burnout-ul poate genera accidente fatale.
„Oboseala, atenția scăzută și reacțiile întârziate duc la accidente rutiere și de muncă. În aceste domenii, accidentele pot fi fatale pentru angajați și pentru cei din jur.”
Consecințele tăcute: lipsa îngrijirii medicale
Leca subliniază că epuizarea afectează și comportamentul de sănătate, determinând amânarea controalelor medicale și neglijarea tratamentelor.
„Persoanele epuizate evită controalele, amână prezentarea pentru simptome alarmante și aderă mai prost la tratamente pentru hipertensiune, diabet sau astm. Prezentarea tardivă în infarct, sepsis sau cancer scade dramatic șansele de supraviețuire.”
Burnout-ul, o problemă de sănătate publică
„Cu cât epuizarea este mai severă și mai prelungită, cu atât cresc markerii de inflamație, tensiunea, dereglările metabolice și evenimentele clinice. Această consistență întărește legătura cauzală dintre burnout netratat și mortalitate.”
Totuși, vestea bună este că recuperarea este posibilă, iar intervențiile corecte pot reduce semnificativ riscurile.
„Îmbunătățirea controlului asupra muncii, pauzele, reducerea orelor excesive, somnul igienic, activitatea fizică, psihoterapia și, când e nevoie, medicația, scad tensiunea, inflamarea și simptomele afective, reducând evenimentele grave.”
În concluzie, Radu Leca avertizează că epuizarea nu ucide direct, dar declanșează procese care pot deveni fatale.
„Burnout-ul netratat nu ‘ucide’ ca o boală infecțioasă, dar amplifică multiple căi medicale și psihologice care cresc riscul de deces. A recunoaște și a trata epuizarea înseamnă a preveni infarcte, AVC-uri, infecții severe, accidente și suicid – adică a salva vieți.”
Specialistul recomandă celor care se regăsesc în aceste simptome să discute cu medicul de familie sau cu un psiholog, să prioritizeze somnul, limitele sănătoase la muncă, sprijinul social și îngrijirea emoțională.
sursa: TVR INFO
