Această posibilă nouă terapie presupune injectarea unor mici particule de cod genetic în organism, care călătoresc spre celulele imune şi apoi le învaţă cum să recunoască anumite tipuri de cancer.
Deşi, în trecut, oamenii de ştiinţă au demonstrat că este posibilă ingineria celulelor sistemului imunitar în afara organismului, astfel încât acestea să poată identifica cancerul, este prima dată când s-a întâmplat în interiorul celulelor.
Şi pentru că acest cod genetic ar putea fi programat pentru orice tip de cancer, înseamnă că tehnica ar putea fi universală. Medicii ar avea nevoie de profilul genetic al tumorii pentru a face un vaccin personalizat care, pe lângă faptul că ar lupta împotriva bolii, ar şi preveni recidiva.
Testat pe şoareci, vaccinul a declanşat un răspuns imun puternic, în timp ce testele clinile făcute în cazul a trei pacienţi cu cancer de piele au demonstrat că tratamentul poate fi tolerat.
"Vaccinurile sunt rapide, iar producţia lor nu e costisitoare şi, practic, orice antigen tumoral poate fi codificat prin ARN (acid ribonucleic, n.r.)", a declarat autorul principal Prof. Ugur Sahin, directorul managerial al organizaţiei biofarmaceutice Translational Oncology (TRON) de la University Medical Centre din Universitatea Johannes Gutenberg, Mainz, Germania.
"Abordarea aceasta poate fi privită ca o inedită clasă de vaccinuri universale pentru imunoterapia cancerului", a adăugat acesta.
Echipa s-a concentrat pe o clasa de celule ale sistemului imunitar, numite celulele dendritice, care sunt în mod constant în alertă în cazul invadatorilor străini în organism. Odată ce o celulă dendritică detectează o celulă străină precum cancerul, capturează moleculele de la suprafaţa acesteia şi le prezintă celulelor T (criminale pentru cancer) instruindu-le astfel pentru începerea luptei împotriva bolii.
Cu toate acestea, celulele specifice cancerului sunt foarte asemănătoare celor normale şi astfel, deseori, sistemul imunitar le evită.
Noua tehnologie presupune plasarea unui mic fragment de cod genetic într-o nanoparticulă şi dându-i o încărcătură uşor negativă, este atrasă de celulele dendritice ale sistemului imunitar în splină, în ganglionii limfatici şi în măduva osoasă.
