18.11.2025 - Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, şi a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 şi 6,2% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 şi 6,4% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de toamnă publicate luni de Executivul comunitar.
„Creşterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 şi 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat şi public, care, la rândul său, este afectat de creşterea inflaţiei. Totuşi, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investiţiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale”, apreciază Comisia Europeană.
De asemenea, informează Executivul comunitar, piaţa forţei de muncă ar urma să se tempereze, în timp ce încetinirea importurilor, în combinaţie cu exporturile reziliente, ar urma să reducă deficitul extern ridicat. Deficitul guvernamental de 9,3% din PIB în 2024 ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 şi 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale.
Previziunile CE arată că anul acesta creşterea PIB-ului României va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024. Incertitudinile politice şi fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce şi mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix precum şi exporturile reziliente, ar urma să sprijine economia.
În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, de exemplu îngheţarea pensiilor şi a salariilor în sectorul public şi creşterea taxelor, în combinaţie cu inflaţia încă ridicată, ar urma să ducă la un uşor declin al consumului privat. Consumul public este estimat de asemenea să scadă. Totuşi, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze semnificativ, în urma îmbunătăţirii încrederii companiilor şi a finalizării investiţiilor cu fonduri europene. Declinul consumului privat ar urma să ţină sub control creşterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să-şi continue tendinţa pozitivă, pe fondul încetinirii creşterii salariilor, ceea ce va avea ca rezultat o contribuţie pozitivă la avansul exporturilor nete. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026, previzionează Comisia Europeană.
sursa: TVR
„Creşterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 şi 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat şi public, care, la rândul său, este afectat de creşterea inflaţiei. Totuşi, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investiţiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale”, apreciază Comisia Europeană.
De asemenea, informează Executivul comunitar, piaţa forţei de muncă ar urma să se tempereze, în timp ce încetinirea importurilor, în combinaţie cu exporturile reziliente, ar urma să reducă deficitul extern ridicat. Deficitul guvernamental de 9,3% din PIB în 2024 ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 şi 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale.
Previziunile CE arată că anul acesta creşterea PIB-ului României va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024. Incertitudinile politice şi fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce şi mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix precum şi exporturile reziliente, ar urma să sprijine economia.
În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, de exemplu îngheţarea pensiilor şi a salariilor în sectorul public şi creşterea taxelor, în combinaţie cu inflaţia încă ridicată, ar urma să ducă la un uşor declin al consumului privat. Consumul public este estimat de asemenea să scadă. Totuşi, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze semnificativ, în urma îmbunătăţirii încrederii companiilor şi a finalizării investiţiilor cu fonduri europene. Declinul consumului privat ar urma să ţină sub control creşterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să-şi continue tendinţa pozitivă, pe fondul încetinirii creşterii salariilor, ceea ce va avea ca rezultat o contribuţie pozitivă la avansul exporturilor nete. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026, previzionează Comisia Europeană.
sursa: TVR
