01.07.2025 - Sedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Nicuşor Dan, a avut loc, luni, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi figurând, printre altele, două informări privind fenomenul evaziunii fiscale şi situaţia creată ca urmare a inundării Salinei Praid.
A fost prima şedinţă CSAT din mandatul președintelui Nicuşor Dan, dar și pentru miniștrii din cabinetul Bolojan. A fost una dintre cele mai lungi ședințe CSAT, din ultima vreme, a durat trei ore și jumătate. La final, avem doar un comunicat, fără declarații de presă, în care se vorbește, în primul rând, despre evaziunea fiscală, a fost tema principală pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Nu există însă o precizare, o concluzie clară în legătură cu o eventuală decizie de a considera evaziunea fiscală drept amenințare la adresa securității naționale și includerea acesteia în strategia de apărare națională. Lucru care ar da dreptul serviciilor de informații să contribuie la combaterea evaziunii fiscale.
Prima temă dezbătută în ședința de astăzi s-a referit la impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României.
„CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală. În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român. De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați. În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare„, se arată într-un comuncat de presă al Administrației Prezidențiale.
A doua temă a constat în analizarea și aprobarea forțelor armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2026.
A treia temă s-a referit la războiul din Ucraina.
„În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale. Este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Așadar, dată fiind importanța unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile. În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență„, se mai arată în comunicat.
Cea de-a patra temă discutată de membrii CSAT s-a axat pe Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică.
În comunicat se precizează: „Anul trecut, nivelul general al ameninţării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil şi imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului şi modul de adaptare la fluctuaţiile şi provocările din surse multiple. Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al ameninţărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilităţi critice şi riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile şi ameninţările cibernetice care au reprezentat priorităţi ale DNSC în 2024„.
A cincea poblemă a fost situația gravă de la Praid: „Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție„.
În cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.
sursa: TVR
A fost prima şedinţă CSAT din mandatul președintelui Nicuşor Dan, dar și pentru miniștrii din cabinetul Bolojan. A fost una dintre cele mai lungi ședințe CSAT, din ultima vreme, a durat trei ore și jumătate. La final, avem doar un comunicat, fără declarații de presă, în care se vorbește, în primul rând, despre evaziunea fiscală, a fost tema principală pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Nu există însă o precizare, o concluzie clară în legătură cu o eventuală decizie de a considera evaziunea fiscală drept amenințare la adresa securității naționale și includerea acesteia în strategia de apărare națională. Lucru care ar da dreptul serviciilor de informații să contribuie la combaterea evaziunii fiscale.
Prima temă dezbătută în ședința de astăzi s-a referit la impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României.
„CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală. În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român. De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați. În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare„, se arată într-un comuncat de presă al Administrației Prezidențiale.
A doua temă a constat în analizarea și aprobarea forțelor armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2026.
A treia temă s-a referit la războiul din Ucraina.
„În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale. Este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Așadar, dată fiind importanța unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile. În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență„, se mai arată în comunicat.
Cea de-a patra temă discutată de membrii CSAT s-a axat pe Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică.
În comunicat se precizează: „Anul trecut, nivelul general al ameninţării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil şi imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului şi modul de adaptare la fluctuaţiile şi provocările din surse multiple. Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al ameninţărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilităţi critice şi riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile şi ameninţările cibernetice care au reprezentat priorităţi ale DNSC în 2024„.
A cincea poblemă a fost situația gravă de la Praid: „Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție„.
În cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.
sursa: TVR
