Chiar și 30 de minute de somn pierdute în mod regulat pot avea consecințe negative importante asupra sănătății, potrivit unui studiu recent.
„Timpul destinat somnului care este pierdut se cumulează și poate provoca modificări la nivelul metabolismului”, a declaratcoordonatorul studiului, prof. Shahrad Taheri, de la Weill Cornell Medical College, din Qatar. „În timp ce studiile anterioare au arătat că durata scurtă de somn este asociată cu obezitatea și diabetul, noi am constatat că și 30 de minute de somn pierdute pe zi pot avea efecte semnificative în ceea ce privește obezitatea și rezistența la insulină, în studiul de urmărire”, a mai spus Taheri.
O singură jumătate de oră de somn restantă, în timpul unei săptămâni de lucru, a crescut riscul de dezvoltare a rezistenței la insulină cu 39% și a obezității, cu 17%, într-un interval de un an, potrivit rezultatelor studiului. Încă de la început, experții au observat că participanții la studiu care dormeau insuficient prezentau un risc cu până la 72% mai mare de a fi obezi, comparativ cu cei care respectau orele de somn. După 6 luni de cercetare, „restanțele de somn din timpul săptămânii de lucru au fost evident asociate cu obezitatea și rezistența la insulină”.
Concluziile au fost enunțate în urma analizării datelor aparţinând unui număr de 522 de pacienți diagnosticați cu diabet de tip 2, cu puțin timp înainte de începerea studiului. Experții au calculat restanțele de somn pe baza jurnalului fiecărui voluntar, care a completat săptămânal intervalele de timp dormite. De asemenea, au fost luați în calcul o serie de factori, inclusiv înălțimea, greutatea, circumferința taliei și sensibilitatea la insulină, măsurată prin probele de sânge.
Multiple alte studii au demonstrat că prioritizarea orelor dedicate dormitului este vitală, indicând consecinţele dezastruoase ale privării de odihnă asupra întregului organism. Pe lângă reîncărcarea cu energie, în timpul somnului creierul se curăță de toxine, au loc procese de vindecare a corpului (inclusiv a inimii, vaselor de sânge sau a celulelor și țesuturilor) și de formare a celulelor de mielină.
Pe termen lung, privarea de odihnă poate duce la apariţia bolilor de inimă (infarct, insuficiență cardiacă, hipertensiune), a atacurilor cerebrale, a obezităţii, dar și la deteriorare mentală sau tulburări psihice.
În ceea ce privește intervalul optim de timp de somn, Fundaţia Națională pentru Somn din SUA a reevaluat recomandările pentru odihnă, împreună cu o comisie formată din experți în anatomie, fiziologie, știința somnului, neurologie, pediatrie, gerontologie și ginecologie. „Este pentru prima dată când o organizație profesională a emis recomandări de programe de somn în funcție de vârstă, bazându-se pe o analiză riguroasă și sistematică a literaturii științifice din lume, privind legătura dintre durata somnului și sănătate, performanță și siguranță”, a declarat dr. Charles A. Czeisler, președintele comisiei Fundației Naționale pentru Somn.
Potrivit noilor recomandări, un adult între 18-64 de ani ar trebui să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Intervalul optim de somn pentru cei trecuți de 65 de ani este de 7-8 ore. Nou-născuții de până în 3 luni ar trebui să doarmă între 14 şi 17 ore, bebelușii de 4-11 luni între 12 şi 15 ore, iar copiii de 1-2 ani între 11 şi 14 ore. Timpul optim de dormit pentru preșcolari (3-5 ani) a fost stabilit lo 10-13 ore, iar pentru școlari (6-13 ani) la 9-11 ore. Nu în ultimul rând, adolescenții (14-17 ani) ar trebui să se odihnească 8-10 ore în fiecare noapte.
