Cum e viata fără frică? Ce se întâmplă atunci când nu te sperie nimic

27.09.2025 - Frica este una dintre cele mai vechi tactici evolutive de supraviețuire. Totuși, un număr foarte mic de oameni suferă de afecțiuni rare care îi fac să nu simtă deloc această emoție. BBC arată cum este viața fără teamă.
Un britanic care nu mai simte adrenalină
Jordy Cernik, un britanic diagnosticat cu sindromul Cushing – o boală rară cauzată de un exces de cortizol – a trecut printr-un tratament radical: extirparea glandelor suprarenale. Intervenția a eliminat anxietatea, dar și orice reacție de frică.
În 2012, într-o vizită la Disneyland, Cernik a realizat pe un roller coaster că nu mai simte niciun fel de adrenalină. De atunci, a făcut parașutism, a coborât pe tiroliană de pe podul Tyne din Newcastle și chiar a făcut rapel pe Shard din Londra – toate acestea fără ca pulsul său să crească măcar puțin.
Boala care distruge frica
Experiența sa este rară, dar nu unică. Cazul cel mai cunoscut este al unei paciente americane, identificată ca „SM”, diagnosticată cu boala Urbach-Wiethe, o afecțiune genetică extrem de rară (aproximativ 400 de cazuri în lume). Boala i-a distrus amigdala – zona creierului responsabilă de procesarea fricii.
„I-am arătat fiecare film de groază pe care l-am putut găsi… dar nici Tăcerea mieilor, nici Proiectul Vrăjitoarea din Blair nu au avut niciun efect”, a spus Justin Feinstein, neuropsiholog care a studiat cazul SM la Universitatea din Iowa.
Mai mult, pacienta nu s-a speriat nici în fața unor șerpi și păianjeni vii. „Avea această curiozitate aproape copleșitoare de a dori să atingă și să interacționeze cu diferitele creaturi”, explică Feinstein.
Consecințe sociale și riscuri
Lipsa fricii a făcut-o pe SM extrem de sociabilă, dar vulnerabilă. În mai multe rânduri, a fost amenințată cu arme albe, pentru că se apropia de persoane periculoase fără reținere. Un experiment a arătat că distanța ei de confort față de un necunoscut era de doar 30 de centimetri, aproape jumătate din cea a altor voluntari.
„Amigdala pare să organizeze modul în care reacționăm la lumea socială”, a explicat profesorul Alexander Shackman, de la Universitatea din Maryland.

sursa: TVR