29.05.2024 - La alegerile locale, cetăţenii români vor putea vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, iar la cele europarlamentare vor putea vota în orice secție.
La alegerile din 9 iunie votarea începe la 7,00 dimineaţa şi se încheie la ora 22,00, a afirmat, marţi, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, care a menţionat că acest proces se va putea prelungi, în mod excepţional, până la ora 23,59, în cazul în care mai sunt votanţi la rând.
Şeful AEP a prezentat, într-o conferinţă de presă, procedura de vot la alegerile de pe 9 iunie, când se vor vota atât primarii, consilierii locali, județeni și președinții de consilii județene, cât și eurparlamentarii. Iată care este procedura de vot:
-pentru alegerile locale, cetăţenii români vor putea vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului.
-cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate pot să voteze la oricare din secţiile de votare din ţară sau străinătate numai la alegerile europarlamentare, pentru că acolo este o singură circumscripţie electorală.
-alegătorii vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele secţiei un set de cinci buletine de vot – pentru alegerea cetăţenilor români în Parlamentul European, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean/primarului general al Capitalei, pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului Judeţean, pentru alegerea primarului localităţii/pentru alegerea primarului de sector şi pentru alegerea Consiliului local al unei unităţi administrative-teritoriale/Consiliu de sector.
-alegătorul va pune ştampila pe fiecare buletin de vot şi va avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată.
-după exercitarea votului, alegătorul va ieşi din cabină, va împături buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior şi fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna inscripţionată corespunzător.
-buletinele de vot care vor fi introduse greşit într-o singură urnă sau în altele decât cele destinate vor fi considerate valabile şi nu vor fi anulate, a spus Toni Greblă.
-alegătorul va preda apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot.
-cetăţenii care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare vor putea cere urna specială, pentru care vor trebui să depună cu suficient timp înainte la Biroul de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare, a precizat şeful AEP. Conform acestuia, aceste documente vor putea fi depuse chiar şi în duminica alegerilor, dar până la „o oră rezonabilă”, recomandat ora 14,00.
sursa: TVR
La alegerile din 9 iunie votarea începe la 7,00 dimineaţa şi se încheie la ora 22,00, a afirmat, marţi, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, care a menţionat că acest proces se va putea prelungi, în mod excepţional, până la ora 23,59, în cazul în care mai sunt votanţi la rând.
Şeful AEP a prezentat, într-o conferinţă de presă, procedura de vot la alegerile de pe 9 iunie, când se vor vota atât primarii, consilierii locali, județeni și președinții de consilii județene, cât și eurparlamentarii. Iată care este procedura de vot:
-pentru alegerile locale, cetăţenii români vor putea vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului.
-cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate pot să voteze la oricare din secţiile de votare din ţară sau străinătate numai la alegerile europarlamentare, pentru că acolo este o singură circumscripţie electorală.
-alegătorii vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele secţiei un set de cinci buletine de vot – pentru alegerea cetăţenilor români în Parlamentul European, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean/primarului general al Capitalei, pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului Judeţean, pentru alegerea primarului localităţii/pentru alegerea primarului de sector şi pentru alegerea Consiliului local al unei unităţi administrative-teritoriale/Consiliu de sector.
-alegătorul va pune ştampila pe fiecare buletin de vot şi va avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată.
-după exercitarea votului, alegătorul va ieşi din cabină, va împături buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior şi fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna inscripţionată corespunzător.
-buletinele de vot care vor fi introduse greşit într-o singură urnă sau în altele decât cele destinate vor fi considerate valabile şi nu vor fi anulate, a spus Toni Greblă.
-alegătorul va preda apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot.
-cetăţenii care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare vor putea cere urna specială, pentru care vor trebui să depună cu suficient timp înainte la Biroul de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare, a precizat şeful AEP. Conform acestuia, aceste documente vor putea fi depuse chiar şi în duminica alegerilor, dar până la „o oră rezonabilă”, recomandat ora 14,00.
sursa: TVR
