28.01.2026 - Vârsta de la care copiii răspund penal este de 10 sau 12 ani în unele state europene. Altele au un prag de 14 ani, la fel ca România, dar autoritățile vor să îl reducă, după înmulţirea cazurilor grave în care au fost implicaţi copii şi adolescenţi. Crima din județul Timiș a pus în discuție legislaţia din România, dar specialiștii spun că doar o scădere a vârstei nu ar avea efectul dorit, dacă nu e însoţită de programe de sprijinire a infractorilor minori.
România se încadrează în media europenă în privinţa vârstei de la care o persoană poate fi cercetată penal. În cele mai multe state limita este la 14 ani, la fel ca la noi. Sunt state unde copiii răspund în fața legii de la o vârstă mai mică.
În Marea Britanie, limita este de 10 ani, cu excepția Scoției, unde pragul a fost stabilit la 12 ani. Franța are o altă abordare, care poate fi un model pentru România, crede fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu. Ea consideră că numai o scădere a vârstei nu ajută prea mult.
Alina Gorghiu, deputat PNL: Justiția pentru minori este complet separată de cea pentru adulți. Sub o anumită vârstă nici la ei nu se aplică măsurile penale, dar măsurile educative sunt obligatorii, controlate de judecători specializați. În drept, Codul Penal e ultima barieră a statului, nu prima. Intervine atunci când toate celelalte mecanisme, că vorbim de cele sociale, de cele educaționale, că vorbim de cele de protecție, au eșuat.
În Italia, limita este de 14 ani, dar copiii mai mici care comit infracțiuni intră în atenția statului.
Ana Maria Ivan, președinte Asociația Maya APS: Potrivit Codului Penal, minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani sunt lipsiți de imputabilitate penală absolută și nu pot fi trași la răspundere penală, indiferent de natura faptei comise. În aceste situații nu se declanșează un proces penal, iar intervenția autorităților se limitează la măsuri de protecție și asistență socială, cu accent pe sprijin familial, educație și prevenție. Centrele educative pentru minori au un caracter preponderent educativ și formativ. În cadrul acestora, minorii beneficiază de școlarizare, formare profesională, consiliere psihologică și programe de responsabilizare, scopul fiind prevenirea recidivei și pregătirea reintegrării sociale.
România nu este singurul stat european unde se discută despre modificări legate de responsabilitatea minorilor în fața legii.
În Suedia, unde limita de vârstă pentru răspunderea penală este de 14 ani, guvernanții vor reducerea la 13 ani pentru cele mai grave infracțiuni. În această țară nordică, presa locală a scris că anul trecut peste 50 de minori sub 15 ani au fost acuzați de crimă sau complicitate la omor.
Și în România copii sub 14 ani au comis infracțiuni grave.
Cătălin Țone, expert antidrog: În anchetele pe care le-am desfășurat, minori au fost implicați în transportul de droguri, în încasarea unor sume de bani, în supravegherea zonelor în care se desfășurau tranzacții importante. Mai putem să vorbim de tâlhării, care sunt destul de frecvente la noi în țară, vorbim și de furtul calificat săvârșit în grupuri infracționale organizate, pentru că folosesc minori, prelevându-se de faptul că aceștia nu răspund penal.
La Ministerul Justiției s-a constituit un grup de lucru care analizează scăderea vârstei pentru incriminarea minorilor, dar textul de lege trebuie însoțit de alte măsuri urgente, precum înființarea de centre educative pentru delicvenții juvenili.
sursa: TVR Info
România se încadrează în media europenă în privinţa vârstei de la care o persoană poate fi cercetată penal. În cele mai multe state limita este la 14 ani, la fel ca la noi. Sunt state unde copiii răspund în fața legii de la o vârstă mai mică.
În Marea Britanie, limita este de 10 ani, cu excepția Scoției, unde pragul a fost stabilit la 12 ani. Franța are o altă abordare, care poate fi un model pentru România, crede fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu. Ea consideră că numai o scădere a vârstei nu ajută prea mult.
Alina Gorghiu, deputat PNL: Justiția pentru minori este complet separată de cea pentru adulți. Sub o anumită vârstă nici la ei nu se aplică măsurile penale, dar măsurile educative sunt obligatorii, controlate de judecători specializați. În drept, Codul Penal e ultima barieră a statului, nu prima. Intervine atunci când toate celelalte mecanisme, că vorbim de cele sociale, de cele educaționale, că vorbim de cele de protecție, au eșuat.
În Italia, limita este de 14 ani, dar copiii mai mici care comit infracțiuni intră în atenția statului.
Ana Maria Ivan, președinte Asociația Maya APS: Potrivit Codului Penal, minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani sunt lipsiți de imputabilitate penală absolută și nu pot fi trași la răspundere penală, indiferent de natura faptei comise. În aceste situații nu se declanșează un proces penal, iar intervenția autorităților se limitează la măsuri de protecție și asistență socială, cu accent pe sprijin familial, educație și prevenție. Centrele educative pentru minori au un caracter preponderent educativ și formativ. În cadrul acestora, minorii beneficiază de școlarizare, formare profesională, consiliere psihologică și programe de responsabilizare, scopul fiind prevenirea recidivei și pregătirea reintegrării sociale.
România nu este singurul stat european unde se discută despre modificări legate de responsabilitatea minorilor în fața legii.
În Suedia, unde limita de vârstă pentru răspunderea penală este de 14 ani, guvernanții vor reducerea la 13 ani pentru cele mai grave infracțiuni. În această țară nordică, presa locală a scris că anul trecut peste 50 de minori sub 15 ani au fost acuzați de crimă sau complicitate la omor.
Și în România copii sub 14 ani au comis infracțiuni grave.
Cătălin Țone, expert antidrog: În anchetele pe care le-am desfășurat, minori au fost implicați în transportul de droguri, în încasarea unor sume de bani, în supravegherea zonelor în care se desfășurau tranzacții importante. Mai putem să vorbim de tâlhării, care sunt destul de frecvente la noi în țară, vorbim și de furtul calificat săvârșit în grupuri infracționale organizate, pentru că folosesc minori, prelevându-se de faptul că aceștia nu răspund penal.
La Ministerul Justiției s-a constituit un grup de lucru care analizează scăderea vârstei pentru incriminarea minorilor, dar textul de lege trebuie însoțit de alte măsuri urgente, precum înființarea de centre educative pentru delicvenții juvenili.
sursa: TVR Info
