16.07.2020 - La aproape doi ani de la protestul diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT dau o soluție parțială în dosarul violențelor din 10 august: nu sunt probe că a fost vorba de o tentativă de lovitură de stat, așa cum susținea Jandarmeria Română în plângerea depusă la Parchet, dar nici că ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au susținut o parte dintre participanți, care au făcut și plângeri penale în acest caz. Așa că șefii Jandarmeriei de atunci au fost scoși de sub urmărire penală. Cazul nu se închide complet: există informații, în cazuri punctuale, că unii jandarmi au acționat cu violență împotriva protestatarilor, fără acoperire legală, așa că vor fi investigați pentru purtare abuzivă de procurorii militari.
DIICOT a anunțat clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
De asemenea, au fost clasate acuzațiile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă împotriva a patru oficiali din MAI și Jandarmerie - maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN.
DIICOT își declină competențele pentru urmărirea penală pentru de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.
În ceea ce privește plângerea făcută de Jandarmeria Română în septembrie 2018, anchetatorii spun că nu există probe care să conducă la susținerea acuzației de tenativă de răsturnare a ordinii constituționale, iar protestul din 10 august era legitim.
Pe de altă parte, în ceea ce privește plângerile făcute de protestatari cu privire la modul în care a acționat Jandarmeria și la acuzațiile că aceștia ar fi premeditat înăbușirea protestului, procurorii DIICOT spun că nu sunt probe suficiente și au decis clasarea acuzațiilor de abuz în serviciu și purtare abuzivă pe numele șefilor de atunci ai Jandarmeriei Române și Jandarmeriei Capitalei.
Anchetatorii au considerat că decizia Jandarmeriei de a opri protestul a fost legitimă în contextul în care se putea ajunge la o situație tragică după ce pistolul unei femei-jandarm a fost furat de unul dintre protestatari.
DIICOT a anunțat clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
De asemenea, au fost clasate acuzațiile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă împotriva a patru oficiali din MAI și Jandarmerie - maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN.
DIICOT își declină competențele pentru urmărirea penală pentru de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.
În ceea ce privește plângerea făcută de Jandarmeria Română în septembrie 2018, anchetatorii spun că nu există probe care să conducă la susținerea acuzației de tenativă de răsturnare a ordinii constituționale, iar protestul din 10 august era legitim.
Pe de altă parte, în ceea ce privește plângerile făcute de protestatari cu privire la modul în care a acționat Jandarmeria și la acuzațiile că aceștia ar fi premeditat înăbușirea protestului, procurorii DIICOT spun că nu sunt probe suficiente și au decis clasarea acuzațiilor de abuz în serviciu și purtare abuzivă pe numele șefilor de atunci ai Jandarmeriei Române și Jandarmeriei Capitalei.
Anchetatorii au considerat că decizia Jandarmeriei de a opri protestul a fost legitimă în contextul în care se putea ajunge la o situație tragică după ce pistolul unei femei-jandarm a fost furat de unul dintre protestatari.
