12.07.2025 - Am putea avea primul caz de malarie transmisă local, la zeci de ani de la ultimul înregistrat în România. Un bărbat din București, care nu a fost plecat în străinătate, este infectat. Este şofer şi ar fi putut avea pasageri din zone cu malarie. Infecţia a fost confirmată la Spitalul de boli tropicale „Victor Babeş” din Capitală, iar starea pacientului este bună. Autorităţile caută să afle dacă avem şi ţânţari infectaţi care pot transmite boala.
Bărbatul infectat are 69 de ani este din sectorul 3 al Capitalei şi a ajuns cu sindrom diareic la Spitalul Victor Babeş. Testele au arătat că are, de fapt, malarie. Şi asta, deşi spune că nu a ieşit niciodată din ţară şi nu a mai avut boala, care poate recidiva şi după zeci de ani.
Medicii au exclus şi transmiterea prin ace sau transfuzii. De obicei însă, boala se transmite prin înţepătura ţânţarului Anopheles care are parazitul Plasmodium de la o altă persoană infectată.
Dr. Simin Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş, Bucureşti: Ne gândim că este posibil să fie un prim caz de transmitere locală. Toate ţările de pe lângă noi şi ţări precum Franța, Itaia, Spania, Grecia, au descris de-a lungul ultimilor ani focare de transmitere locală. Nu este o alertă masivă, dar e un semnal pentru a monitoriza mai bine.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Ancheta epidemiologică continuă, pentru a identifica dacă infecţia este locală sau totuşi venită din altă parte.
Dr. Anca Sîrbu, medic primar epidemiolog, INSP, Director CNSCBT: El este șofer şi ar putea transporta dinspre aeroport sau din alte zone unde noi avem aglomerații de persoane care vin din alte ţări endemice de malarie. Trebuie să ne lămurim dacă sunt țânțari autohtoni infectaţi cu plasmodium sau adusi din alte țări endemice odată cu călătorii.
Alexandru Vladimirescu, specialist entomologie medicală, Institutul Cantacuzino: În bagaj sunt puține șanse să ajungă, nu este exclus. Nici sub formă de larve, cam greu să ajungă, dar nu imposibil, așa s-a întâmplat cu țânțarul tigru care a ajuns sub formă de larve în anvelope uzate din Italia. (Dacă un ţânţar autohton înţeapă o persoană care are malarie în ce măsură poate să transmită boala?) E posibil să transmită, dar potenţialul vector e ceva mai redus la speciile de ţânţari anofeli pe care-i avem acum în România.
Malaria s-a transmis local în România până în anii 70, când boala a fost eliminată. Riscul a reapărut însă, pe fondul schimbărilor climatice. Ţânţarii s-au înmulţit şi au devenit mai agresivi. Şi sunt şi mari mişcări de populaţie din zone în care există malarie.
Prof. dr. Oana Falup Pecurariu, infecţionist pediatru, Univ. Transilvania Braşov: Fiecare modificare a numărului de grade, încălzirea Europei înseamnă o modificare în ceea ce înseamnă migrarea vectorilor.
Prof. dr. Asha Bowen, infecţionist pediatru şi cercetător din Australia: Din cauza schimbărilor climatice, temperaturile cresc şi vedem mai mulţi ţânţari în mai multe regiuni ale lumii şi putem să vedem din nou malarie şi Dengue în Europa, în viitorul apropiat, din cauza schimbărilor climatice.
Specialiştii de la Institutul Cantacuzino încearcă să afle dacă avem ţânţari autohtoni cu parazitul malariei. Au pus cuşti speciale şi în jurul Spitalului Victor Babeş.
Dr. Simin Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş, Bucureşti: Necesită un ciclu întreg de transformări parazitare în ţântar, care durează 2-3 săptămâni. Nu ne-a înţepat pe noi acum un ţânţar, pe dvs peste 5 minute acelaşi şi gata, s-a întâmplat. Nu.
Malaria se manifestă cu febră, frisoane, dureri în tot corpul şi, în unele cazuri, convulsii, comă şi insuficienţă de organe. Netratată rapid, poate fi fatală.
Numai anul acesta, în România au fost 21 de cazuri de import. În lume sunt peste o sută de zone cu malarie, mai ales în Asia şi Africa, iar cei care merg acolo trebuie să ia tratament preventiv.
Simptomele pot apărea şi după 60 de zile de la infectare. Pentru a preveni malaria, e nevoie de substanţe care alungă ţânţarii, plase la ferestre, haine care acoperă bine corpul. Şi dezinsecţiile periodice sunt esenţiale.
sursa: TVR
Bărbatul infectat are 69 de ani este din sectorul 3 al Capitalei şi a ajuns cu sindrom diareic la Spitalul Victor Babeş. Testele au arătat că are, de fapt, malarie. Şi asta, deşi spune că nu a ieşit niciodată din ţară şi nu a mai avut boala, care poate recidiva şi după zeci de ani.
Medicii au exclus şi transmiterea prin ace sau transfuzii. De obicei însă, boala se transmite prin înţepătura ţânţarului Anopheles care are parazitul Plasmodium de la o altă persoană infectată.
Dr. Simin Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş, Bucureşti: Ne gândim că este posibil să fie un prim caz de transmitere locală. Toate ţările de pe lângă noi şi ţări precum Franța, Itaia, Spania, Grecia, au descris de-a lungul ultimilor ani focare de transmitere locală. Nu este o alertă masivă, dar e un semnal pentru a monitoriza mai bine.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Ancheta epidemiologică continuă, pentru a identifica dacă infecţia este locală sau totuşi venită din altă parte.
Dr. Anca Sîrbu, medic primar epidemiolog, INSP, Director CNSCBT: El este șofer şi ar putea transporta dinspre aeroport sau din alte zone unde noi avem aglomerații de persoane care vin din alte ţări endemice de malarie. Trebuie să ne lămurim dacă sunt țânțari autohtoni infectaţi cu plasmodium sau adusi din alte țări endemice odată cu călătorii.
Alexandru Vladimirescu, specialist entomologie medicală, Institutul Cantacuzino: În bagaj sunt puține șanse să ajungă, nu este exclus. Nici sub formă de larve, cam greu să ajungă, dar nu imposibil, așa s-a întâmplat cu țânțarul tigru care a ajuns sub formă de larve în anvelope uzate din Italia. (Dacă un ţânţar autohton înţeapă o persoană care are malarie în ce măsură poate să transmită boala?) E posibil să transmită, dar potenţialul vector e ceva mai redus la speciile de ţânţari anofeli pe care-i avem acum în România.
Malaria s-a transmis local în România până în anii 70, când boala a fost eliminată. Riscul a reapărut însă, pe fondul schimbărilor climatice. Ţânţarii s-au înmulţit şi au devenit mai agresivi. Şi sunt şi mari mişcări de populaţie din zone în care există malarie.
Prof. dr. Oana Falup Pecurariu, infecţionist pediatru, Univ. Transilvania Braşov: Fiecare modificare a numărului de grade, încălzirea Europei înseamnă o modificare în ceea ce înseamnă migrarea vectorilor.
Prof. dr. Asha Bowen, infecţionist pediatru şi cercetător din Australia: Din cauza schimbărilor climatice, temperaturile cresc şi vedem mai mulţi ţânţari în mai multe regiuni ale lumii şi putem să vedem din nou malarie şi Dengue în Europa, în viitorul apropiat, din cauza schimbărilor climatice.
Specialiştii de la Institutul Cantacuzino încearcă să afle dacă avem ţânţari autohtoni cu parazitul malariei. Au pus cuşti speciale şi în jurul Spitalului Victor Babeş.
Dr. Simin Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş, Bucureşti: Necesită un ciclu întreg de transformări parazitare în ţântar, care durează 2-3 săptămâni. Nu ne-a înţepat pe noi acum un ţânţar, pe dvs peste 5 minute acelaşi şi gata, s-a întâmplat. Nu.
Malaria se manifestă cu febră, frisoane, dureri în tot corpul şi, în unele cazuri, convulsii, comă şi insuficienţă de organe. Netratată rapid, poate fi fatală.
Numai anul acesta, în România au fost 21 de cazuri de import. În lume sunt peste o sută de zone cu malarie, mai ales în Asia şi Africa, iar cei care merg acolo trebuie să ia tratament preventiv.
Simptomele pot apărea şi după 60 de zile de la infectare. Pentru a preveni malaria, e nevoie de substanţe care alungă ţânţarii, plase la ferestre, haine care acoperă bine corpul. Şi dezinsecţiile periodice sunt esenţiale.
sursa: TVR
