30.06.2025 - Înşelăciunile pe internet nu au limite. Infractorii profită de persoanele care nu ţin pasul cu tehnologiile si pe care le pot ademeni uşor. Ultima găselniţă o reprezintă apelurile telefonice prin care hoţii îşi anunţă victimele despre pierderi inventate de bani și conturi. Și chiar se dau poliţişti. iar în acest fel reuşesc să fure zeci de mii de euro.
Infractorii cibernetici au învățat să se joace cu psihicul omului. Își asaltează victimele cu apeluri telefonice. Mai întâi le anunță că le-a fost fraudat contul sau că un necunoscut a făcut credit pe numele lor. Apoi le asigură că banii pot fi recuperați. Și aici intervine alt membru al grupării care se prezintă drept ofițer de politie, gata să preia cazul. Doar că, spune el, are nevoie de ajutor.
Alin Becheanu – şef Serviciu monitorizare fraude din cadrul unei bănci: Trebuie dumneavoastră să intrati în aplicatia bancară, să solicitați suma maximală la care vă încadrați și astfel orice alt atacator nu o să poată solicita altă sumă, alt credit. Câteva secunde mai târziu îi spune că o să fie sunat de la Banca Națională unde o să îi se deschida un cont. Un cont special.
Schema nu se oprește aici. Victima este îndrumată să retragă sume de bani și să le încarce într-un cripto ATM, sub pretextul că astfel banii sunt protejați. În realitate, ajung în portofelele virtuale ale infractorilor. O altă infracțiune e legată de promisiunea unor câștiguri uriașe prin investiții. Specialiștii din domeniul bancar și cel al criptomonedelor spun că oamenii ar trebui să fie circumspecți.
Ilie Pușcaș – manager de țară al unei platforme de criptomonede: Dacă ești contactat pentru o investitie – de ce ai fi contactat pentru acea investiție? De ce tocmai tu? Se recomandă ca profesori sau analiști financiari și poate chiar au un membru în grup care susține că a urmat recomandările si uite că functionează.
Datele analizate de specialiști arată că oamenii reclamă rar astfel de fraude, în special din cauza rușinii.
Mihai Rotariu – director, Departamentul de Comunicare, DNSC: Doar 28% dintre victime ajung să și raporteze către autorități pentru că de cele mai multe ori probabil se simt stânjenite de simplitatea cu care sunt păcălite. Vedem foarte multe atacuri care se folosesc de tehnici de inginerii sociale.
La modă este și înșelătoria cu pachete poștale. Destinatarul e anunțat că în schimbul unui colet trebuie să plătească o taxă și să acceseze un link, de unde îi sunt apoi furate datele cardului. Banii dispar imediat si recuperarea lor este imposibilă.
sursa: TVR
Infractorii cibernetici au învățat să se joace cu psihicul omului. Își asaltează victimele cu apeluri telefonice. Mai întâi le anunță că le-a fost fraudat contul sau că un necunoscut a făcut credit pe numele lor. Apoi le asigură că banii pot fi recuperați. Și aici intervine alt membru al grupării care se prezintă drept ofițer de politie, gata să preia cazul. Doar că, spune el, are nevoie de ajutor.
Alin Becheanu – şef Serviciu monitorizare fraude din cadrul unei bănci: Trebuie dumneavoastră să intrati în aplicatia bancară, să solicitați suma maximală la care vă încadrați și astfel orice alt atacator nu o să poată solicita altă sumă, alt credit. Câteva secunde mai târziu îi spune că o să fie sunat de la Banca Națională unde o să îi se deschida un cont. Un cont special.
Schema nu se oprește aici. Victima este îndrumată să retragă sume de bani și să le încarce într-un cripto ATM, sub pretextul că astfel banii sunt protejați. În realitate, ajung în portofelele virtuale ale infractorilor. O altă infracțiune e legată de promisiunea unor câștiguri uriașe prin investiții. Specialiștii din domeniul bancar și cel al criptomonedelor spun că oamenii ar trebui să fie circumspecți.
Ilie Pușcaș – manager de țară al unei platforme de criptomonede: Dacă ești contactat pentru o investitie – de ce ai fi contactat pentru acea investiție? De ce tocmai tu? Se recomandă ca profesori sau analiști financiari și poate chiar au un membru în grup care susține că a urmat recomandările si uite că functionează.
Datele analizate de specialiști arată că oamenii reclamă rar astfel de fraude, în special din cauza rușinii.
Mihai Rotariu – director, Departamentul de Comunicare, DNSC: Doar 28% dintre victime ajung să și raporteze către autorități pentru că de cele mai multe ori probabil se simt stânjenite de simplitatea cu care sunt păcălite. Vedem foarte multe atacuri care se folosesc de tehnici de inginerii sociale.
La modă este și înșelătoria cu pachete poștale. Destinatarul e anunțat că în schimbul unui colet trebuie să plătească o taxă și să acceseze un link, de unde îi sunt apoi furate datele cardului. Banii dispar imediat si recuperarea lor este imposibilă.
sursa: TVR
