12.02.2026 - Tinerii din România sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale. Doar patru din zece tineri au apelat la noile tehnologii la școală sau la locul de muncă, anul trecut, potrivit Eurostat. Cei mai mulți au cerut programelor să le scrie temele.
George este elev în clasa a X-a, la un liceu din București. Și-a propus să studieze electronică la o facultate din străinătate. Universitatea la care vrea să se înscrie i-a cerut să pregătească un portofoliu cu articole de specialitate, iar pentru documentare folosește și inteligența artificială.
„Este foarte de folos când caut surse și nu le găsesc în altă parte sau când nu știu cum să continui o frază. AI-ul nu îmi scrie articolul, pentru că ar fi copiat. Mi-l scriu eu, doar că mă ajută foarte mult atunci când caut date.”
Alți elevi folosesc însă inteligența artificială într-un mod diferit.
Potrivit profesorului Victor Manz, de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, de cele mai multe ori elevii folosesc inteligența artificială pentru a-și rezolva temele. „Din păcate, de cele mai multe ori folosesc inteligența artificială ca să le rezolve temele. Este un dezavantaj important. Temele ar trebui să fie create în scopul de a-i ajuta să capete anumite deprinderi, anumite aptitudini. Luând-o pe scurtătură, valoarea acelor teme se pierde.”
În Uniunea Europeană, tinerii din România sunt codași la folosirea inteligenței artificiale.
Doar aproximativ 45% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au folosit, anul trecut, inteligența artificială, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.
În Franța, peste 74% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani folosesc inteligența artificială, un procent peste media europeană de 64%.
Specialiștii sunt de părere că rezultatul slab al României este o consecință a problemelor din educație, dar și a decalajelor de dezvoltare dintre orașe și sate.
Directorii companiilor de software avertizează că, dacă România va rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la folosirea inteligenței artificiale, vor exista consecințe pe piața muncii.
Potrivit Ana Masoud, director general al unei companii de software, tehnologia AI este abia la început și va schimba radical piața muncii.
„Tehnologia AI este la început, va evolua și va modifica întreaga piață a muncii. Un dezavantaj major al faptului că noi nu o folosim este că nu vom fi adaptați pieței muncii. Partea pozitivă este că ne ușurează munca și ne va ajuta în activitatea de zi cu zi. Partea negativă este că inteligența artificială va fi folosită și de infractori, pentru a escroca oamenii. Dacă nu suntem obișnuiți să recunoaștem un filmuleț generat de AI de unul real, practic vom cădea în plasa infractorilor.”
Specialiștii recomandă, de asemenea, verificarea informațiilor furnizate de inteligența artificială, deoarece acestea pot fi inexacte.
Tinerii europeni care au folosit cel mai mult noile tehnologii anul trecut au fost cei din Grecia, în proporție de peste 80%, potrivit datelor Eurostat.
sursa: TVR Info
George este elev în clasa a X-a, la un liceu din București. Și-a propus să studieze electronică la o facultate din străinătate. Universitatea la care vrea să se înscrie i-a cerut să pregătească un portofoliu cu articole de specialitate, iar pentru documentare folosește și inteligența artificială.
„Este foarte de folos când caut surse și nu le găsesc în altă parte sau când nu știu cum să continui o frază. AI-ul nu îmi scrie articolul, pentru că ar fi copiat. Mi-l scriu eu, doar că mă ajută foarte mult atunci când caut date.”
Alți elevi folosesc însă inteligența artificială într-un mod diferit.
Potrivit profesorului Victor Manz, de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, de cele mai multe ori elevii folosesc inteligența artificială pentru a-și rezolva temele. „Din păcate, de cele mai multe ori folosesc inteligența artificială ca să le rezolve temele. Este un dezavantaj important. Temele ar trebui să fie create în scopul de a-i ajuta să capete anumite deprinderi, anumite aptitudini. Luând-o pe scurtătură, valoarea acelor teme se pierde.”
În Uniunea Europeană, tinerii din România sunt codași la folosirea inteligenței artificiale.
Doar aproximativ 45% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au folosit, anul trecut, inteligența artificială, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.
În Franța, peste 74% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani folosesc inteligența artificială, un procent peste media europeană de 64%.
Specialiștii sunt de părere că rezultatul slab al României este o consecință a problemelor din educație, dar și a decalajelor de dezvoltare dintre orașe și sate.
Directorii companiilor de software avertizează că, dacă România va rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la folosirea inteligenței artificiale, vor exista consecințe pe piața muncii.
Potrivit Ana Masoud, director general al unei companii de software, tehnologia AI este abia la început și va schimba radical piața muncii.
„Tehnologia AI este la început, va evolua și va modifica întreaga piață a muncii. Un dezavantaj major al faptului că noi nu o folosim este că nu vom fi adaptați pieței muncii. Partea pozitivă este că ne ușurează munca și ne va ajuta în activitatea de zi cu zi. Partea negativă este că inteligența artificială va fi folosită și de infractori, pentru a escroca oamenii. Dacă nu suntem obișnuiți să recunoaștem un filmuleț generat de AI de unul real, practic vom cădea în plasa infractorilor.”
Specialiștii recomandă, de asemenea, verificarea informațiilor furnizate de inteligența artificială, deoarece acestea pot fi inexacte.
Tinerii europeni care au folosit cel mai mult noile tehnologii anul trecut au fost cei din Grecia, în proporție de peste 80%, potrivit datelor Eurostat.
sursa: TVR Info
