03.03.2017- Domnul Stoica a pierdut șirul expoziţiilor de Biblie pe care le-a organizat. Numai în România a ajuns la a 8-a. Un efort admirabil, pentru care bărbatul ajuns la o vârstă venerabilă câștigă doar sufletește. „Când oamenii vin și văd despre ce e vorba, sunt puși pe gânduri,” mi-a spus Florin Stoica, de la care am aflat apoi și că este membru în Liga Bibliei din Germania. „Totuși, este ceva cu privire la cartea asta… Cei mai mulţi cred în Biblie, dar sunt de diferite confesiuni. De exemplu, primii care ne-au completat cartea de impresii au fost trei misionari mormoni. A doua notiţă este a unei femei care ne-a mărturisit că „s-a rugat la Sfântul Apostol Pavel ca să o îndrume undeva. Și m-a îndrumat la expoziţa dumneavoastră…”
Mi-a luat o oră să parcurg micul tezaur al familiei Stoica, deși perimetrul pe care aceasta îl ocupă este destul de redus. Însă am plecat de acolo cu un sentiment aparte de familiaritate. Asta, în parte, pentru că înainte să plec, doamna Stoica m-a oprit spunându-mi „am și eu două exponate aici. Hai să ţi le arăt, că poate nu le-ai văzut.” Și, într-adevăr, nu zărisem fotografiile nepoţelelor ei, așezate pe o măsuţă în secţiunea despre dezvoltarea omului. Dar la fel de important pentru acest sentiment cred că a fost faptul că, deși este copleșitoare multitudinea de traduceri și interpretări ale Bibliei, ea rămâne a noastră, a tuturor.
redactor Alina Kartman
sursa: semneletimpului.ro
