Rectorul celei mai mari universităţi din ţară şi-a exprimat nemulţumirile în deschiderea unui congres naţional al istoricilor, care a avut loc la Cluj-Napoca.
Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj-Napoca a declarat: „Tânăra generaţie de istorici mă îngrijorează. Citesc lucrări scrise de alţii şi îşi exprimă opinii despre trecut. Ori aceasta nu înseamnă istorie, înseamnă eseistică istorie.”
„Dacă e vorba de preferinţe, fireşte că sursele mai uşor de accesat ar fi preferate. Există o arhivă digitală foarte amplă, daco-romanică, şi nu este deloc condamnabil că studenţii o folosesc este vorba doar despre accesul mai rapid la informaţie”, spune un student la Istorie.
„Dacă ne grăbim foarte tare, preferăm internetul. Găsim informaţia mai rapid, dar dacă vrem să aprofundăm trebuie să mergem la bibliotecă să citim”, explică altul.
Unii profesori sunt de acord cu rectorul UBB.
Antonio Faur, profesor la Universitatea din Oradea spune: „Se fac referate, de exemplu, la seminarii pe anumite teme de istorie, exclusiv de pe internet, fără ca omul să ajungă să citească o carte. Se iau referate făcute de alţi studenţi şi utilizate ca surse. Fiind foarte comod să stai acasă şi să lucrezi pe calculator, sigur, rezultatul muncii tale este, de multe ori, de proastă calitate.”
Totuşi, alţi specialişti spun că resursele din mediul online nu trebuie discreditate.
Constantin Ardeleanu, profesor la Universitatea din Galaţi este de parere ca: „Sunt foarte utile din punctul meu de vedere, sunt foarte importante pentru studenţi astăzi. Ele în niciun caz nu trebuie excluse trebuie utilizate cu respectarea normelor deontologice, academice.”
Pentru a evita astfel de situaţii, istoricii pledează pentru menţinerea a două ore de istorie în programa şcolară.
