Ilie Bolojan: Este nevoie de o reducerea a risipei din Sănătate

12.07.2025 - Premierul Ilie Bolojan a precizat, vineri, într-o conferinţă de presă, că a doua direcţie importantă din al doilea pachet de măsuri urmăreşte reducerea risipei din sistemul de Sănătate.
”E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La numite spitale, costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: cu ce mai rămânem – medicamente, analize?! Se mai poate face ceva pentru pacienți ?! (…). Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. (…) Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe. (…) Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate – exact patru zile – și este evident că acest lucru invalidează statistica”, a declarat premierul într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, există analize paraclinice foarte extinse, unele justificate, ”dar melanjul între sistemul public și cel privat a făcut ca în ultimii ani” sistemul de asigurări de stat să se ocupe de cheltuieli, iar privații de câștiguri.
El a făcut un apel către casele de asigurări de sănătate să treacă la rolul de apărător al intereselor pacienților și statului, ”pentru că altfel nu mai putem suporta aceste creșteri”.
”Nu mai putem continua cu risipa”,
a transmis premierul. 

Declaraţiile premierului:

A doua direcție importantă: reducerea risipei din sistemul de Sănătate.

O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.

În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.

La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.

Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.

Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.

De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce.

Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu îl numește directorul spitalului, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeți că va asculta?

Există o limitare de sporuri care este dată de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică 30% e mult mai mare.

Dacă banii îți vin fără nicio problemă, nimeni nu acționează în sensul unei bune activități. E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului.

Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri.

Casele trebuie să își facă datoria și să verifice mai bine.

Dacă sumele au crescut dar percepția asupra sistemului de sănătate nu s-a îmbunătățit, avem o problemă.

Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli.

Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății cât și CNAS să intervină, și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri.

Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile, nu te poți îmbolnăvi programat.

Avem un număr de RMN-uri, CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat – am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile.

Dacă vrem să avem un sistem de sănătate nu mai trebuie să continuăm cu risipa, e un domeniu foarte important.

sursa: TVR