23.09.2025 - În plenul Camerei Deputaţilor a răsunat Imnul României. Cântat, de data aceasta, de corul de copii surzi al Liceului Tehnologic Special nr 3 din Bucureşti. A fost o modalitate de a marca Săptămâna Comunităţii şi Culturii Surzilor și de a semnala problemele cu care se confruntă membrii acesteia. Un exemplu este lipsa interpreţilor sau a manualelor pentru elevii cu deficienţe de auz.
Comunitatea surzilor a organizat acest prim eveniment în Parlament, instituția care a aprobat Legea privind oficializarea Limbii Semnelor Române. Dar fără efect, pentru că încă nu există norme de aplicare.
Daniel Lolici, președintele Asociației Naționale a Surzilor: Chiar și în Parlament, chiar și în momentul când sunt ședințele importante care sunt transmise la TV, niciunde nu avem un interpret prin care să avem acces la ce se transmite. Parlamentul trebuie să asigure normativele, astfel încât toate instituțiile să poată să ne dea acces la interpret.
Sunt aproximativ 25.000 de surzi în România care au nevoie de interpreți în relația cu autoritățile, însă țara noastră nu are un sistem educațional care să pregătească astfel de specialiști.
Lena Dermengiu, președinta Asociației CODA, Farmecul Tăcerii: Din ce știu, autorizați sunt 100 de interpreți sau sub 100. În toate țările europene, interpreții se formează cu licență, 3 ani de studiu, apoi un masterat de interpretare de 2 ani. La noi nu există asemenea școli.
La Liceul Tehnologic Special nr.3 din Capitală, 235 de copii surzi învață să devină analiști programatori, bucătari sau frizeri. Dar fără manuale speciale.
Ana Irina Imbir, directoarea Liceului Tehnologic Special nr.3: Ultimele manuale au fost editate în anii 80. De atunci, planurile de învățământ s-au schimbat, programe noi au fost elaborate, dar manuale pentru copii surzi nu au fost concepute.
Săptămâna aceasta vor fi organizate mai multe evenimente pentru promovarea drepturilor persoanelor cu deficiențe de auz.
Comunitatea surzilor a organizat acest prim eveniment în Parlament, instituția care a aprobat Legea privind oficializarea Limbii Semnelor Române. Dar fără efect, pentru că încă nu există norme de aplicare.
Daniel Lolici, președintele Asociației Naționale a Surzilor: Chiar și în Parlament, chiar și în momentul când sunt ședințele importante care sunt transmise la TV, niciunde nu avem un interpret prin care să avem acces la ce se transmite. Parlamentul trebuie să asigure normativele, astfel încât toate instituțiile să poată să ne dea acces la interpret.
Sunt aproximativ 25.000 de surzi în România care au nevoie de interpreți în relația cu autoritățile, însă țara noastră nu are un sistem educațional care să pregătească astfel de specialiști.
Lena Dermengiu, președinta Asociației CODA, Farmecul Tăcerii: Din ce știu, autorizați sunt 100 de interpreți sau sub 100. În toate țările europene, interpreții se formează cu licență, 3 ani de studiu, apoi un masterat de interpretare de 2 ani. La noi nu există asemenea școli.
La Liceul Tehnologic Special nr.3 din Capitală, 235 de copii surzi învață să devină analiști programatori, bucătari sau frizeri. Dar fără manuale speciale.
Ana Irina Imbir, directoarea Liceului Tehnologic Special nr.3: Ultimele manuale au fost editate în anii 80. De atunci, planurile de învățământ s-au schimbat, programe noi au fost elaborate, dar manuale pentru copii surzi nu au fost concepute.
Săptămâna aceasta vor fi organizate mai multe evenimente pentru promovarea drepturilor persoanelor cu deficiențe de auz.
sursa: TVR
