Agenţii patogeni se pot răspândi şi pe obiectele din camera de spital, precum balustradele de protecţie de la paturi, mai arată studiul respectiv, preluat de agerpres.ro. Informaţia a fost făcută publică la o întâlnire a mai multor organizaţii axate pe bolile infecţioase.
Infecţiile intraspitaliceşti sunt un factor ce stârneşte o îngrijorare din ce în ce mai mare.
Ele afectează 1 din 25 pacienţi internaţi în SUA în orice perioadă, potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention).
„Ştim că există microbi periculoşi în spitale, dar suntem abia la început în ceea ce priveşte modul în care aceştia se răspândesc“', a declarat dr. Deverick Anderson, profesor asociat de medicină în cadrul Diviziei de Boli Infecţioase de la Centrul Medical al Univesităţii Duke din Carolina de Nord.
Pentru a urmări modul de transmitere al acestor bacterii, oamenii de ştiinţă au studiat 167 de pacienţi internaţi. Aceştia au fost îngrijiţi la secţiile de Terapie intensivă de 40 de asistente, pe parcursul a trei schimburi separate de câte 12 ore. Angajatele spitalului au folosit un nou set de halate la fiecare schimb, se menţionează în cercetare. De două ori pe zi, cercetătorii au luat mostre de bacterii de pe halate, din rezervele pacienţilor şi de pe aceştia.
În urma analizelor, specialiştii au găsit 22 de situaţii de bacterii transmise — şase de la pacienţi la asistente, şase din rezerve la asistente, iar 10% de la persoane internate în încăperea în care se aflau. S-a constatat că au fost transmise şase tipuri de bacterii, inclusiv MSRA, Klebsiella pneumoniae, o bacterie ce face parte dintr-un grup numit Acinetobacter baumanii şi Staphylococcus aureus meticilino sensibil (MSSA), o bacterie similară cu MRSA, dar care este tratabilă cu antibioticul meticilină.
Oamenii de ştiinţă au menţionat că buzunarele şi mânecile halatelor asistentelor, dar şi balustradele paturilor sunt zonele cele mai expuse la contaminare. Cercetătorii nu au descoperit nici o situaţie în care bacteriile să se fi răspândit de la o asistentă la un pacient. Însă, au precizat că acest lucru se poate întâmpla. Anderson a subliniat că bacteriile au fost găsite în rezervele pacienţilor indiferent de momentul zilei, chiar dacă acestea erau curăţate în fiecare zi.
Oamenii de ştiinţă au menţionat trei modalităţi care pot ajuta la stoparea răspândirii infecţiilor intraspitaliceşti: angajaţii din spitale să se spele pe mâini de fiecare dată după intra în contact cu un pacient, să folosească mănuşi şi halate de unică folosinţă când au de-a face cu pacienţi cu anumite infecţii, iar rezervele să fie curăţate cu meticulozitate şi în mod regulat, mai arată sursa citată.
Infecţiile intraspitaliceşti sunt un factor ce stârneşte o îngrijorare din ce în ce mai mare.
Ele afectează 1 din 25 pacienţi internaţi în SUA în orice perioadă, potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention).
„Ştim că există microbi periculoşi în spitale, dar suntem abia la început în ceea ce priveşte modul în care aceştia se răspândesc“', a declarat dr. Deverick Anderson, profesor asociat de medicină în cadrul Diviziei de Boli Infecţioase de la Centrul Medical al Univesităţii Duke din Carolina de Nord.
Pentru a urmări modul de transmitere al acestor bacterii, oamenii de ştiinţă au studiat 167 de pacienţi internaţi. Aceştia au fost îngrijiţi la secţiile de Terapie intensivă de 40 de asistente, pe parcursul a trei schimburi separate de câte 12 ore. Angajatele spitalului au folosit un nou set de halate la fiecare schimb, se menţionează în cercetare. De două ori pe zi, cercetătorii au luat mostre de bacterii de pe halate, din rezervele pacienţilor şi de pe aceştia.
În urma analizelor, specialiştii au găsit 22 de situaţii de bacterii transmise — şase de la pacienţi la asistente, şase din rezerve la asistente, iar 10% de la persoane internate în încăperea în care se aflau. S-a constatat că au fost transmise şase tipuri de bacterii, inclusiv MSRA, Klebsiella pneumoniae, o bacterie ce face parte dintr-un grup numit Acinetobacter baumanii şi Staphylococcus aureus meticilino sensibil (MSSA), o bacterie similară cu MRSA, dar care este tratabilă cu antibioticul meticilină.
Oamenii de ştiinţă au menţionat că buzunarele şi mânecile halatelor asistentelor, dar şi balustradele paturilor sunt zonele cele mai expuse la contaminare. Cercetătorii nu au descoperit nici o situaţie în care bacteriile să se fi răspândit de la o asistentă la un pacient. Însă, au precizat că acest lucru se poate întâmpla. Anderson a subliniat că bacteriile au fost găsite în rezervele pacienţilor indiferent de momentul zilei, chiar dacă acestea erau curăţate în fiecare zi.
Oamenii de ştiinţă au menţionat trei modalităţi care pot ajuta la stoparea răspândirii infecţiilor intraspitaliceşti: angajaţii din spitale să se spele pe mâini de fiecare dată după intra în contact cu un pacient, să folosească mănuşi şi halate de unică folosinţă când au de-a face cu pacienţi cu anumite infecţii, iar rezervele să fie curăţate cu meticulozitate şi în mod regulat, mai arată sursa citată.
