24.11.2025 - Spitalele din România vor fi reclasificate. Din 8 categorii, câte sunt acum, vor rămâne patru, în funcție de serviciile pe care le pot oferi pacienților. Iar medicii ar urma să asigure 3 tipuri de gărzi, plătite diferențiat. Ministrul Sănătății spune că măsurile vor duce la o organizare mai eficientă și nu la închiderea unor unități medicale.
Schimbarea propusă de ministrul Sănătății pornește de la ideea că nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Alexandru Rogobete consideră că o reclasificare a unităților medicale, de la 8 categorii câte sunt acum, la patru, în funcție de complexitatea cazurilor, ar rezolva unele dintre problemele din sistem.
Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății: Vom avea spitale de importanță strategică, acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, pentru a putea extinde capacitatea ATI, a blocului operator, capacitatea de intervenție în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgențe și complexe. (…) Vorbim de spitale de categoria 1, 2 și 3. Reclasificarea nu înseamnă închiderea spitalelor.
Spitalul din Buhuşi este considerat un exemplu de bună practică în ultima vreme. Acolo au fost dublate recent câteva linii de gardă, iar de la începutul acestui an nu au fost pacienți transferați în alt spital pentru îngrijiri.
Constantin Poiană, Managerul Spitalului Buhuşi: Important este ca cazurile complexe, cazurile grave să fie rezolvate în acea unitate sanitară și doar acelea care depășesc competențele spitalului să fie direcționate în altă parte. Pentru că de asta există spitale viitoare regionale și spitalele din centrele mari universitare. Nu poți să rezolvi într-un spital de provincie absolut toate cazurile sută la sută, categoric, pentru că exemplul este unul clar. Chiar și spitalele din centrele mari universitare sunt nevoite, la un moment dat, să trimită pacienți în spitale din alte țări.
Reorganizarea presupune și regândirea tipurilor de gărzi: la domiciliu, de monitorizare și gărzi de urgență, fiecare cu tarife diferite. Sumele pe care medicii le primesc pentru gărzi nu au mai fost actualizate din 2018.
Toni Popescu, Președintele Diviziei de Medici, SANITAS: Sistemul acesta este și în afară, funcționează foarte bine. Problema se pune la ce bani încasezi pe o gardă. De asta medicii încep, ușor-ușor, să refuze gărzile, din cauza sumelor de batjocură cu care sunt plătiți. Greul este dus de spitalele de urgență și nu văd de ce nu ar funcționa.
Este luată în calcul și o schimbare a criteriilor pentru distribuirea personalului, pentru că acum se calculează doar în funcție de numărul de paturi.
Iulian Pope, Prim-Vicepreședinte SANITAS: Trebuie un normativ care să țină cont de complexitatea cazurilor, de tipul de afecțiuni pe care personalul din spital îl vede. Trebuie flexibilizat, în opinia noastră trebuie lăsată o marjă importantă la conducerea spitalului, împreună cu reprezentanții angajaților. Majoritatea HG-urilor trebuie aduse la zi.
Schimbările din sistemul sanitar nu vor avea rezultate dacă fondurile din Sănătate vor fi diminuate, susțin sindicaliștii din sistem.
sursa: TVR
Schimbarea propusă de ministrul Sănătății pornește de la ideea că nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Alexandru Rogobete consideră că o reclasificare a unităților medicale, de la 8 categorii câte sunt acum, la patru, în funcție de complexitatea cazurilor, ar rezolva unele dintre problemele din sistem.
Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății: Vom avea spitale de importanță strategică, acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, pentru a putea extinde capacitatea ATI, a blocului operator, capacitatea de intervenție în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgențe și complexe. (…) Vorbim de spitale de categoria 1, 2 și 3. Reclasificarea nu înseamnă închiderea spitalelor.
Spitalul din Buhuşi este considerat un exemplu de bună practică în ultima vreme. Acolo au fost dublate recent câteva linii de gardă, iar de la începutul acestui an nu au fost pacienți transferați în alt spital pentru îngrijiri.
Constantin Poiană, Managerul Spitalului Buhuşi: Important este ca cazurile complexe, cazurile grave să fie rezolvate în acea unitate sanitară și doar acelea care depășesc competențele spitalului să fie direcționate în altă parte. Pentru că de asta există spitale viitoare regionale și spitalele din centrele mari universitare. Nu poți să rezolvi într-un spital de provincie absolut toate cazurile sută la sută, categoric, pentru că exemplul este unul clar. Chiar și spitalele din centrele mari universitare sunt nevoite, la un moment dat, să trimită pacienți în spitale din alte țări.
Reorganizarea presupune și regândirea tipurilor de gărzi: la domiciliu, de monitorizare și gărzi de urgență, fiecare cu tarife diferite. Sumele pe care medicii le primesc pentru gărzi nu au mai fost actualizate din 2018.
Toni Popescu, Președintele Diviziei de Medici, SANITAS: Sistemul acesta este și în afară, funcționează foarte bine. Problema se pune la ce bani încasezi pe o gardă. De asta medicii încep, ușor-ușor, să refuze gărzile, din cauza sumelor de batjocură cu care sunt plătiți. Greul este dus de spitalele de urgență și nu văd de ce nu ar funcționa.
Este luată în calcul și o schimbare a criteriilor pentru distribuirea personalului, pentru că acum se calculează doar în funcție de numărul de paturi.
Iulian Pope, Prim-Vicepreședinte SANITAS: Trebuie un normativ care să țină cont de complexitatea cazurilor, de tipul de afecțiuni pe care personalul din spital îl vede. Trebuie flexibilizat, în opinia noastră trebuie lăsată o marjă importantă la conducerea spitalului, împreună cu reprezentanții angajaților. Majoritatea HG-urilor trebuie aduse la zi.
Schimbările din sistemul sanitar nu vor avea rezultate dacă fondurile din Sănătate vor fi diminuate, susțin sindicaliștii din sistem.
sursa: TVR
