23.02.2017- Nu puţini sunt cei care cred că orele nedormite din timpul săptămânii pot fi recuperate printr-un somn prelungit în weekend, însă experţii infirmă acest principiu. Dr. Robert Stickgold, expert în știinţa somnului la Harvard, a numit acest obicei „bulimia somnului”. Acesta nu afectează numai calitatea somnului, dar și ritmul circadian, notează Web MD. „Este foarte greu să înșeli sistemul de somn. Vei plăti un preţ, mai devreme sau mai târziu. Este nevoie de mai mult timp pentru a recupera somnul pierdut decât s-a crezut anterior”, subliniază prof. David Dinges, de la Școala de Medicină din cadrul Universităţii din Pennsylvania, citat de USA Today. În plus, o altă consecinţă a dormitului până târziu în zilele libere este cercul vicios creat de dificultatea de a adormi la o oră potrivită, care permite un somn odihnitor.
Un alt mit este legat de dormitul mai mult, care ar fi sinonim cu sănătatea. Studiile au demonstrat că somnul în exces poate crește riscul apariţiei unor boli cronice precum afecţiunile cardiovasculare, diabetul sau obezitatea. La fel ca în cazul privării de somn, dormitul prelung poate duce la îmbătrânirea prematură a creierului, cu circa 7 ani, au descoperit experţii de la Şcoala de Medicină a University College London, scrie The Independent.
„Dormi, ca să îţi odihnești creierul” este o altă convingere eronată intens răspândită. De fapt, chiar dacă în timpul somnului creierul se reface, el „muncește” în continuare, fiind responsabil de funcţionarea unor procese vitale pentru organism, precum respiraţia – precizează experţii Fundaţiei Naţionale pentru Somn, din SUA. Dormitul joacă însă un rol esenţial pentru sănătatea creierului, contribuind la protejarea celulelor ce formează stratul de mielină, cu rol în apărarea circuitelor cerebrale, au observat experţii de la Universitatea din Wisconsin. De asemenea, concluziile altei cercetări arată că, în timpul somnului, este declanșat un proces care ajută creierul să se cureţe de deșeurile acumulate în timpul perioadei de veghe. Acţiunea este cu atât mai importantă cu cât acumularea acestor toxine crește riscul apariţiei bolii Alzheimer.
Folosită adesea de cei care nu pot adormi, tehnica „număratului oilor” nu e nici pe departe așa de eficientă cum se spune, au observat cercetătorii de la Universitatea Oxford. În schimb, ei au descoperit o metodă mai bună în acest sens și le recomandă celor cu insomnii să își imagineze decoruri relaxante și liniștitoare, precum o cascadă sau o zi de concediu. „Imaginarea unei scene captivante presupune mai mult loc în creier, faţă de număratul oilor. În plus, e mai ușor să te gândești la aceasta, pentru că e mai interesantă. Număratul oilor este prea plictisitor pentru a ţine departe în mod eficient grijile”, a explicat una dintre autoarele studiului, Allison Harvey, pentru New Scientist.
Nu stă în picioare nici chiar sfatul de a bea un pahar cu lapte, despre care se spune că îi poate ajuta să adoarmă pe cei cu probleme de somn. Laptele și-a căpătat renumele de leac în vederea unui somn liniștit datorită faptului că are în compoziţie triptofan. Acest aminoacid joacă un rol important în producerea serotoninei, neurotransmiţător implicat în inducerea somnului. Însă acest lucru nu se aplică în cazul laptelui, potrivit unui studiu efectuat de experţii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Ei au observat că efectul aminoacidului este mai mic în cazul consumului de produse bogate în proteine. În schimb, au descoperit că insulina ajută triptofanul să ajungă la creier, de aceea recomandă alimentele bogate în carbohidraţi, notează The New York Times.
Dr. Art Spielman, expert în probleme de somn și profesor psiholog la City University din New York, infirmă calitatea triptofanului din alimente – care se găsește inclusiv în carnea de curcan – de a provoca somnolenţa. „Alimentele care conţin triptofan nu produc efectele hipnotice pe care le induce triptofanul în stare pură, pentru că alţi aminoacizi din mâncare se luptă pentru a ajunge la creier”, a explicat expertul pentru Eating Well.
Un alt mit este legat de dormitul mai mult, care ar fi sinonim cu sănătatea. Studiile au demonstrat că somnul în exces poate crește riscul apariţiei unor boli cronice precum afecţiunile cardiovasculare, diabetul sau obezitatea. La fel ca în cazul privării de somn, dormitul prelung poate duce la îmbătrânirea prematură a creierului, cu circa 7 ani, au descoperit experţii de la Şcoala de Medicină a University College London, scrie The Independent.
„Dormi, ca să îţi odihnești creierul” este o altă convingere eronată intens răspândită. De fapt, chiar dacă în timpul somnului creierul se reface, el „muncește” în continuare, fiind responsabil de funcţionarea unor procese vitale pentru organism, precum respiraţia – precizează experţii Fundaţiei Naţionale pentru Somn, din SUA. Dormitul joacă însă un rol esenţial pentru sănătatea creierului, contribuind la protejarea celulelor ce formează stratul de mielină, cu rol în apărarea circuitelor cerebrale, au observat experţii de la Universitatea din Wisconsin. De asemenea, concluziile altei cercetări arată că, în timpul somnului, este declanșat un proces care ajută creierul să se cureţe de deșeurile acumulate în timpul perioadei de veghe. Acţiunea este cu atât mai importantă cu cât acumularea acestor toxine crește riscul apariţiei bolii Alzheimer.
Folosită adesea de cei care nu pot adormi, tehnica „număratului oilor” nu e nici pe departe așa de eficientă cum se spune, au observat cercetătorii de la Universitatea Oxford. În schimb, ei au descoperit o metodă mai bună în acest sens și le recomandă celor cu insomnii să își imagineze decoruri relaxante și liniștitoare, precum o cascadă sau o zi de concediu. „Imaginarea unei scene captivante presupune mai mult loc în creier, faţă de număratul oilor. În plus, e mai ușor să te gândești la aceasta, pentru că e mai interesantă. Număratul oilor este prea plictisitor pentru a ţine departe în mod eficient grijile”, a explicat una dintre autoarele studiului, Allison Harvey, pentru New Scientist.
Nu stă în picioare nici chiar sfatul de a bea un pahar cu lapte, despre care se spune că îi poate ajuta să adoarmă pe cei cu probleme de somn. Laptele și-a căpătat renumele de leac în vederea unui somn liniștit datorită faptului că are în compoziţie triptofan. Acest aminoacid joacă un rol important în producerea serotoninei, neurotransmiţător implicat în inducerea somnului. Însă acest lucru nu se aplică în cazul laptelui, potrivit unui studiu efectuat de experţii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Ei au observat că efectul aminoacidului este mai mic în cazul consumului de produse bogate în proteine. În schimb, au descoperit că insulina ajută triptofanul să ajungă la creier, de aceea recomandă alimentele bogate în carbohidraţi, notează The New York Times.
Dr. Art Spielman, expert în probleme de somn și profesor psiholog la City University din New York, infirmă calitatea triptofanului din alimente – care se găsește inclusiv în carnea de curcan – de a provoca somnolenţa. „Alimentele care conţin triptofan nu produc efectele hipnotice pe care le induce triptofanul în stare pură, pentru că alţi aminoacizi din mâncare se luptă pentru a ajunge la creier”, a explicat expertul pentru Eating Well.
