16.12.2025 - Preferința unor angajați de a lucra mai mult de la birou decât de acasă nu ține doar de obișnuință sau de cerințe administrative, ci de nevoi profunde legate de validare, structură și apartenență, explică psihologul Radu Leca. Prezența fizică într-un spațiu comun oferă repere sociale clare și susține sentimentul de integrare profesională, într-un mod pe care munca la distanță îl poate dilua.
Potrivit psihologului Radu Leca, biroul funcționează ca un cadru de validare socială. Vizibilitatea fizică facilitează recunoașterea rolului, iar interacțiunea directă cu colegii și managerii consolidează sentimentul de apartenență. „A te vedea la birou este, uneori, cea mai simplă formă de a spune «sunt aici» fără cuvinte”, explică specialistul.
Un alt factor important este nevoia de rutină și structură mentală. Pentru mulți angajați, biroul trasează granițe clare între viața profesională și cea personală. Drumul spre serviciu, începutul programului și pauzele regulate ajută creierul să intre într-un mod de lucru predictibil, crescând productivitatea și reducând procrastinarea.
În schimb, munca de acasă poate dilua aceste semnale și solicită un nivel ridicat de autodisciplină. „Ritualurile mici de la birou sunt gardienii concentrației noastre”, subliniază Radu Leca.
Dimensiunea colaborativă reprezintă un alt motiv invocat frecvent. Întâlnirile față în față, schimburile rapide de idei și sincronizarea nonverbală favorizează creativitatea și eficiența în sarcini precum brainstormingul, mentoringul sau negocierea. „Din când în când, ideile bune au nevoie să circule pe hol, nu doar în inbox”, afirmă psihologul.
Sentimentul de apartenență și cultura organizațională se consolidează mai ușor într-un mediu comun. Angajații care își doresc vizibilitate, oportunități de avansare sau integrarea în valorile companiei tind să prefere prezența la birou.
Aceasta susține coeziunea și facilitează transferul informal de cunoștințe. „Cultura nu este un document, ci un spațiu comun în care te întâlnești cu alții”, explică Radu Leca.
Separarea fizică dintre spațiul de lucru și cel personal este, de asemenea, importantă pentru sănătatea mentală. Lucrul constant de acasă poate duce la hiperconectare, dificultăți în stabilirea limitelor și uzură emoțională.
Biroul oferă, în schimb, o bază de reîncărcare psihologică. „Uneori pleci din casă ca să te întorci acasă cu mintea limpede”, spune psihologul.
Există și argumente practice în favoarea muncii de la birou: accesul la resurse ergonomice, tehnologie adecvată, spații liniștite pentru apeluri importante și delimitarea clară de responsabilitățile casnice.
Pentru angajații care nu dispun acasă de un spațiu de lucru corespunzător, biroul rămâne cea mai eficientă opțiune. „Un birou bun salvează spatele și nervii în egală măsură”, punctează Radu Leca.
Nu în ultimul rând, dinamica de încredere și supraveghere joacă un rol important. Unii angajați se simt mai motivați atunci când prezența lor este observată, în timp ce alții resimt presiunea de a demonstra productivitate.
În organizațiile cu o cultură managerială orientată spre control, biroul devine scena principală a performanței percepute. „A fi văzut lucrând este, pentru unii, o monedă de încredere”, afirmă specialistul.
Psihologul atrage atenția și asupra costurilor muncii de la birou, precum timpul și banii pierduți pe deplasări sau rigiditatea programului.
Soluția optimă apare atunci când angajatorii înțeleg aceste motivații și construiesc politici hibride flexibile, care să combine beneficiile prezenței cu nevoia de autonomie. „Echilibrul perfect nu se obține peste noapte, ci este o negociere continuă între proximitate și libertate”, concluzionează psihologul Radu Leca.
sursa: TVR Info
Potrivit psihologului Radu Leca, biroul funcționează ca un cadru de validare socială. Vizibilitatea fizică facilitează recunoașterea rolului, iar interacțiunea directă cu colegii și managerii consolidează sentimentul de apartenență. „A te vedea la birou este, uneori, cea mai simplă formă de a spune «sunt aici» fără cuvinte”, explică specialistul.
Un alt factor important este nevoia de rutină și structură mentală. Pentru mulți angajați, biroul trasează granițe clare între viața profesională și cea personală. Drumul spre serviciu, începutul programului și pauzele regulate ajută creierul să intre într-un mod de lucru predictibil, crescând productivitatea și reducând procrastinarea.
În schimb, munca de acasă poate dilua aceste semnale și solicită un nivel ridicat de autodisciplină. „Ritualurile mici de la birou sunt gardienii concentrației noastre”, subliniază Radu Leca.
Dimensiunea colaborativă reprezintă un alt motiv invocat frecvent. Întâlnirile față în față, schimburile rapide de idei și sincronizarea nonverbală favorizează creativitatea și eficiența în sarcini precum brainstormingul, mentoringul sau negocierea. „Din când în când, ideile bune au nevoie să circule pe hol, nu doar în inbox”, afirmă psihologul.
Sentimentul de apartenență și cultura organizațională se consolidează mai ușor într-un mediu comun. Angajații care își doresc vizibilitate, oportunități de avansare sau integrarea în valorile companiei tind să prefere prezența la birou.
Aceasta susține coeziunea și facilitează transferul informal de cunoștințe. „Cultura nu este un document, ci un spațiu comun în care te întâlnești cu alții”, explică Radu Leca.
Separarea fizică dintre spațiul de lucru și cel personal este, de asemenea, importantă pentru sănătatea mentală. Lucrul constant de acasă poate duce la hiperconectare, dificultăți în stabilirea limitelor și uzură emoțională.
Biroul oferă, în schimb, o bază de reîncărcare psihologică. „Uneori pleci din casă ca să te întorci acasă cu mintea limpede”, spune psihologul.
Există și argumente practice în favoarea muncii de la birou: accesul la resurse ergonomice, tehnologie adecvată, spații liniștite pentru apeluri importante și delimitarea clară de responsabilitățile casnice.
Pentru angajații care nu dispun acasă de un spațiu de lucru corespunzător, biroul rămâne cea mai eficientă opțiune. „Un birou bun salvează spatele și nervii în egală măsură”, punctează Radu Leca.
Nu în ultimul rând, dinamica de încredere și supraveghere joacă un rol important. Unii angajați se simt mai motivați atunci când prezența lor este observată, în timp ce alții resimt presiunea de a demonstra productivitate.
În organizațiile cu o cultură managerială orientată spre control, biroul devine scena principală a performanței percepute. „A fi văzut lucrând este, pentru unii, o monedă de încredere”, afirmă specialistul.
Psihologul atrage atenția și asupra costurilor muncii de la birou, precum timpul și banii pierduți pe deplasări sau rigiditatea programului.
Soluția optimă apare atunci când angajatorii înțeleg aceste motivații și construiesc politici hibride flexibile, care să combine beneficiile prezenței cu nevoia de autonomie. „Echilibrul perfect nu se obține peste noapte, ci este o negociere continuă între proximitate și libertate”, concluzionează psihologul Radu Leca.
sursa: TVR Info
