Dacă luăm antibiotice, antifungice sau antivirale fără sa fie prescrise de medic, organismul se obişnuieşte cu acestea, ceea ce le diminează sau anulează complet efectul. În acelaşi timp, bacteriile se obişnuiesc şi ele cu antibioticul şi dezvoltă rezistenţă, astfel încât să supravieţuiască acelui timp de medicament. Folosirea exagerată a antibioticelor este motivul pentru care în spitalele din Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Macedonia şi Rusia tot mai multe bacterii devin rezistente iar boli precum tuberculoza sau malaria devin tot mai greu de tratat.
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate niveluri ale rezistenței la antibiotice dintre țările Uniunii Europene, mai ales când vorbim despre infecţiile intraspitaliceşti. De exemplu, în cazul bacteriei Pseudomonas Aeruginosa, nivelul rezistenței este cel mai ridicat din Europa, conform Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor. De asemenea, se mai înregistreaza rezistență crescută la antibiotice şi în cazul Acinetobacter, Ecoli şi Stafilococul Auriu. Dar cea mai mare îngrijorare provoacă rezistenţa la medicamente a bacteriei Klebsiella Pneumoniae, cauză majoră a infecţiilor dobândite în spital atât de nou-născuţi cât şi de pacienţii din secţiile de terapie intensivă.
Tot mai mulţi români înghit antibioticele ca pe bomboane, arată cifrele oficiale.
Gilda Popescu, pneumolog la Institutul „Marius Nasta” din Bucureşti: „În ultimii ani ne-am confruntat cu această problemă infecţiei cu clostridium difficile la pacienţii cu tuberculoză, dar şi cu alte tipuri de infecţii bacteriene pentru care au urmat tratament la domiciliu.”
Conf. univ. dr. Mihaela Lupşe, medic primar boli infecţioase: „Tratarea unor infecţii produse de aceşti microbi rezistenţi este extrem de dificilă, necesită pe de o parte antibiotice speciale şi durate mai lungi de spitalizare, costuri mai mari, risc de deces mai mare.”
România nu are o statistică a deceselor provocate de infecţiile din spitale. La nivel european ştim că 25.000 de oameni îşi pierd viaţa anual din cauza bacteriilor rezistente care nu răspund la tratamentele clasice.
Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: „Până în anul 2050, dacă statele nu iau măsuri foarte clare în acest sens, o să ajungem să înregistrăm 10 milioane de decese anual datorată bacteriilor multirezistente la antibiotice
Pacienţii ştiu care e pericolul, dar cu toate acestea mulţi recunosc că se tratează singuri: „Am luat foarte mult timp antibiotic şi acum chiar nu mai vreau. Oricum imunitatea mea e la pământ din cauza lor.”
40% dintre români recunosc că au luat antibiotice chiar şi pentru guturai, în condiţiile în care doar 17% dintre europeni au apelat la un tratament atât de puternic pentru această boală, arată studiile.
