13.10.2025 - O cădere de tensiune, care poate fi fatală în secția ATI sau în sala de operație, poate fi prezisă cu 30 de minute înainte de inteligența artificială, care sugerează și ce măsuri ar trebui luate. Se întâmplă deja la Institutul de Cardiologie C.C. Iliescu din Capitală. Tot mai multe spitale introduc sisteme digitale care diminuează erorile și îi ajută pe medici să-i trateze pe pacienți mai repede și mai precis, la costuri mai mici. Dar drumul până la un spital smart, fără hârtii pare lung, în condițiile în care, acum, bazele de date nu sunt conectate între ele nici măcar în aceeași instituție.
Un sistem digital a rezolvat problema erorilor şi a întârzierii analizelor medicale, la Spitalul Judeţean Mureş şi la cel de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca.
Doina Colcear, manager proiect, Spitalul de Boli Infecţioase Cluj: Toate analizele să fie cu cod de bare, astfel încât să fie uşor de urmărit, să se ştie în orice moment unde se găseşte analiza respectivă, cine a făcut analiza.
Rezultatul unei antibiograme, de exemplu, vine în cel mult 48 de ore, nu în câteva zile, ca înainte de digitalizare.
Ovidiu Gîrbovan, manager, Spitalul Jud. Mureş: Tratamentul cu antibiotic poate fi iniţiat cât mai rapid şi cât mai ţintit, în aşa fel încât să evităm risipa şi rezistenţa la antibiotice.
La Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Capitală, la ATI, toate datele medicale ajung de pe aparate şi din laborator direct în fişa de observaţie digitală a pacientului. Medicii şi asistentele le pot accesa pe o tabletă, nu mai trebuie să scrie pe hârtie. Totul se vede digital, şi medicaţia, şi istoricul medical.
Şerban Bubenek, preşedinte, Societatea Română de ATI: Asistenta petrece în plus cu pacientul 30 de minute, ceea ce nu este puţin. Am demonstrat că pentru o şedere în ATI în medie de 7 zile, se economisesc peste o mie de lei. Noi pledăm ca marea majoritate a secţiilor să utilizeze aceste mijloace.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Proiectele de digitalizare finanţate prin PNRR, în număr de 207, funcţionează într-un ritm accelerat. Între iulie şi septembrie, Ministerul Sănătăţii a făcut plăţi de 1,7 miliarde de lei, mult mai mult decât tot anul trecut.
Tot mai multe spitale folosesc sisteme digitalizate, roboţi şi aplicaţii ale inteligenţei artificiale.
Experienţa folosirii unor sisteme digitalizate de distribuţie a medicamentelor a arătat că erorile de administrare pot fi reduse cu peste 70%. Cele de prescriere şi de vătămare se pot înjumătăţi. Iar pierderile şi furturile pot fi diminuate cu peste 90%.
Cristina Berteanu, medic primar ATI, director medical: Tehnologia nu înlocuieşte partea umană, ci dimpotrivă, este un aliat. Îţi oferă mai mult timp pentru a sta de vorbă cu pacientul.
În Israel, au reuşit să rezolve şi problema interconectării bazelor de date. Meir Givon a fost premiat la Las Vegas pentru sistemul care gestionează mai multe spitale smart.
Meir Givon, expert în digitalizare, Israel: Creierul digital integrează datele, le optimizează, face studii, învaţă, ia decizii pentru a funcţiona optim şi a reduce riscurile.
Şi spitalele de la noi au acum la dispoziţie un ghid practic de transformare digitală.
Elena Ovreiu, expert în tehnologie medicală: Un spital smart vine cu avantaje de reducere a costurilor şi avantaje pentru pacient, care este diagnosticat mult mai repede, mult mai bine.
Dragoș Guja, promotor aplicaţie pentru oftalmologie: Procesul de screening şi de obţinere a rezultatelor durează maximum 5 minute. Poate fi realizat în orice loc.
Softul care poate depista precoce boli ce pot duce la orbire şi alte soluţii digitale care pot schimba viitorul Sănătăţii au fost prezentate la Bucureşti, la HealthTech Forum.
sursa: TVR
Un sistem digital a rezolvat problema erorilor şi a întârzierii analizelor medicale, la Spitalul Judeţean Mureş şi la cel de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca.
Doina Colcear, manager proiect, Spitalul de Boli Infecţioase Cluj: Toate analizele să fie cu cod de bare, astfel încât să fie uşor de urmărit, să se ştie în orice moment unde se găseşte analiza respectivă, cine a făcut analiza.
Rezultatul unei antibiograme, de exemplu, vine în cel mult 48 de ore, nu în câteva zile, ca înainte de digitalizare.
Ovidiu Gîrbovan, manager, Spitalul Jud. Mureş: Tratamentul cu antibiotic poate fi iniţiat cât mai rapid şi cât mai ţintit, în aşa fel încât să evităm risipa şi rezistenţa la antibiotice.
La Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Capitală, la ATI, toate datele medicale ajung de pe aparate şi din laborator direct în fişa de observaţie digitală a pacientului. Medicii şi asistentele le pot accesa pe o tabletă, nu mai trebuie să scrie pe hârtie. Totul se vede digital, şi medicaţia, şi istoricul medical.
Şerban Bubenek, preşedinte, Societatea Română de ATI: Asistenta petrece în plus cu pacientul 30 de minute, ceea ce nu este puţin. Am demonstrat că pentru o şedere în ATI în medie de 7 zile, se economisesc peste o mie de lei. Noi pledăm ca marea majoritate a secţiilor să utilizeze aceste mijloace.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Proiectele de digitalizare finanţate prin PNRR, în număr de 207, funcţionează într-un ritm accelerat. Între iulie şi septembrie, Ministerul Sănătăţii a făcut plăţi de 1,7 miliarde de lei, mult mai mult decât tot anul trecut.
Tot mai multe spitale folosesc sisteme digitalizate, roboţi şi aplicaţii ale inteligenţei artificiale.
Experienţa folosirii unor sisteme digitalizate de distribuţie a medicamentelor a arătat că erorile de administrare pot fi reduse cu peste 70%. Cele de prescriere şi de vătămare se pot înjumătăţi. Iar pierderile şi furturile pot fi diminuate cu peste 90%.
Cristina Berteanu, medic primar ATI, director medical: Tehnologia nu înlocuieşte partea umană, ci dimpotrivă, este un aliat. Îţi oferă mai mult timp pentru a sta de vorbă cu pacientul.
În Israel, au reuşit să rezolve şi problema interconectării bazelor de date. Meir Givon a fost premiat la Las Vegas pentru sistemul care gestionează mai multe spitale smart.
Meir Givon, expert în digitalizare, Israel: Creierul digital integrează datele, le optimizează, face studii, învaţă, ia decizii pentru a funcţiona optim şi a reduce riscurile.
Şi spitalele de la noi au acum la dispoziţie un ghid practic de transformare digitală.
Elena Ovreiu, expert în tehnologie medicală: Un spital smart vine cu avantaje de reducere a costurilor şi avantaje pentru pacient, care este diagnosticat mult mai repede, mult mai bine.
Dragoș Guja, promotor aplicaţie pentru oftalmologie: Procesul de screening şi de obţinere a rezultatelor durează maximum 5 minute. Poate fi realizat în orice loc.
Softul care poate depista precoce boli ce pot duce la orbire şi alte soluţii digitale care pot schimba viitorul Sănătăţii au fost prezentate la Bucureşti, la HealthTech Forum.
sursa: TVR
