11.10.2022 - Circa 40% din bărcile din lemn folosite de cei aproape 700 de pescari ai Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD) îşi vor pierde posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, dacă autorităţile române nu vor obţine o derogare de la normele europene privind igiena produselor alimentare.
Potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), doar 177 de bărci sunt autorizate de instituţie pentru transportul peştelui, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.
Potrivit notificării transmise FOPPDD de către DSVSA, în judeţ instituţia a autorizat până la finele lunii mai 177 de bărci, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.
"Ambarcaţiunile de pescuit care au suprafeţele interioare gudronate sau vopsite cu substanţe toxice neacceptate din punct de vedere al siguranţei alimentelor, în care peştele şi produsele din pescuit după capturare sunt depozitate la picioarele pescarilor, fără nicio protecţie, reprezintă un risc major pentru contaminarea peştelui şi produselor din pescuit, fiind necesară interzicerea pescuitului cu astfel de ambarcaţiuni, până la conformare", se menţionează în adresa semnată de directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.
În sursa amintită se precizează că tariful de înregistrare este de 131 de lei.
Potrivit FOPPDD, pescuitul la năvod, activitate specifică comunităţilor din Deltă, era foarte dezvoltat până la începutul anilor 2000. Atunci, doar în comunele Jurilovca şi Sarichioi existau 17 brigăzi de pescuit. Fiecare brigadă avea un vapor care tracta opt bărci şi număra până la 24 de pescari. Bancurile de peşti erau găsite cu ajutorul unei rame fixe ţinute de un pescar, iar acesta identifica specia prin vibraţiile transmise de peştele care atingea rama. În momentul de faţă, în Sarichioi nu mai există nicio brigadă de pescuit la năvod, iar în Jurilovca mai sunt trei brigăzi cu câte opt ambarcaţiuni, iar fiecare brigadă numără 16 pescari.
Năvodul este o unealtă tradiţională specifică zonei lagunare Razim-Sinoe, ca o alternativă a talienelor în perioada de toamnă-iarnă.
Potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), doar 177 de bărci sunt autorizate de instituţie pentru transportul peştelui, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.
Potrivit notificării transmise FOPPDD de către DSVSA, în judeţ instituţia a autorizat până la finele lunii mai 177 de bărci, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.
"Ambarcaţiunile de pescuit care au suprafeţele interioare gudronate sau vopsite cu substanţe toxice neacceptate din punct de vedere al siguranţei alimentelor, în care peştele şi produsele din pescuit după capturare sunt depozitate la picioarele pescarilor, fără nicio protecţie, reprezintă un risc major pentru contaminarea peştelui şi produselor din pescuit, fiind necesară interzicerea pescuitului cu astfel de ambarcaţiuni, până la conformare", se menţionează în adresa semnată de directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.
În sursa amintită se precizează că tariful de înregistrare este de 131 de lei.
Potrivit FOPPDD, pescuitul la năvod, activitate specifică comunităţilor din Deltă, era foarte dezvoltat până la începutul anilor 2000. Atunci, doar în comunele Jurilovca şi Sarichioi existau 17 brigăzi de pescuit. Fiecare brigadă avea un vapor care tracta opt bărci şi număra până la 24 de pescari. Bancurile de peşti erau găsite cu ajutorul unei rame fixe ţinute de un pescar, iar acesta identifica specia prin vibraţiile transmise de peştele care atingea rama. În momentul de faţă, în Sarichioi nu mai există nicio brigadă de pescuit la năvod, iar în Jurilovca mai sunt trei brigăzi cu câte opt ambarcaţiuni, iar fiecare brigadă numără 16 pescari.
Năvodul este o unealtă tradiţională specifică zonei lagunare Razim-Sinoe, ca o alternativă a talienelor în perioada de toamnă-iarnă.
