Potrivit proiectului SEPHAR III, peste 76% dintre românii hipertensivi sunt la risc înalt şi foarte înalt de complicaţii. Pentru că, aşa cum subliniază specialiştii, hipertensiunea nu ea în sine este periculoasă, ci consecinţele ei grave pe termen mediu şi lung, mai ales în asociere cu diabetul sau cu hipercolesterolemia.
Aproximativ jumătate dintre descendenții hipertensivilor sunt predispuși din punct de vedere genetic să moștenească această boală cardiacă.
Principalele complicaţii ale hipertensiunii sunt accidentele vasculare cerebrale, accidentele coronariene şi boala arterială periferică.
Există factori care influențează apariția bolii, respectiv factori care pot fi modificabili - consumul de sare, mișcare moderată timp de 30 minute, o alimentație bogată în fructe și legume, renunțarea la fumat, evitarea grăsimilor și dulciurilor rafinate-, dar și factori neinfluențabili și care predispun la boală - vârsta, sexul, istoricul familial.
În prezent, prevalenţa hipertensiunii, la persoanele din categoria de vârstă 18-80 de ani, este de 49,5%, cu aproximativ 9% mai mare faţă de 2012 (40,4%). În Bucureşti, se înregistrează cea mai mare prevalenţă a hipertensiunii: de la 41%, în 2012, la 51%, în prezent, una dintre cauze fiind stresul. Prevalenţa cea mai mică a hipertensiunii este înregistrată în zona Moldovei şi a Ardealului. Sunt câteva dintre concluziile parţiale ale Studiului Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România - SEPHAR III.
