.jpg)
În România, hipertensiunea arterială afectează 45,1% din populaţia adultă, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu - SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune.
Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Hipertensiune, Maria Dorobanţu, prevalenţa a crescut la 45% faţă de acum cinci ani, când era de 40%.
"Raportat la populaţia României, înseamnă că în 2016 un estimat de circa 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune - principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât şi în ţara noastră", arată studiul.
Cu toate acestea, doar 80,9% dintre adulţii hipertensivi ştiu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că 1 din 5 români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiuni.
"Totuşi, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire majoră, crescând succesiv, faţă de rezultatele obţinute de celelalte două studii SEPHAR. În anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscută hipertensiunea arterială, iar procentul acestora este aşteptat să crească în următorii ani la 96,2%, ţinând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai", a spus preşedintele SRH, într-o conferinţă de presă.
Aceeaşi tendinţă de creştere poate fi regăsită şi la nivelul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III.
Astfel, dacă în 2012 - 59,2% dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2% şi se preconizează că va ajunge la 91,2% în anul 2020.
În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce priveşte diagnosticarea hipertensiunii arteriale, rezultatele studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceştia, diabetul zaharat şi dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalenţa celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor.
Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalenţă de 12,2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2%, la nivel global, şi la 77,8% în rândul hipertensivilor.
