06.07.2022 - Peste 52% dintre români declară că nu ştiu să aibă probleme de sănătate, în timp ce 20,6% spun că au probleme de sănătate cardiovasculare, iar 17,9% se confruntă cu probleme reumatologice, conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group.
"Persoanele peste 60 de ani şi inactivii pasivi declară în procente mult peste medie că au probleme cardiovasculare. În rândul aceloraşi categorii se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că au probleme de sănătate reumatologice. Tinerii până în 30 de ani reprezintă categoria socio-demografică unde se înregistrează cel mai ridicat procent al celor care declară că nu au probleme de sănătate. Valori mult peste medie mai întâlnim şi în rândul persoanelor până în 44 de ani, al gulerelor albe şi al persoanelor cu venituri ridicate şi foarte ridicate", transmit realizatorii studiului.
Totodată, 76,1% dintre români spun că îi preocupă foarte mult sau destul mult starea lor de sănătate, în timp ce 23,8% declară că sunt preocupaţi destul de puţin sau deloc de starea lor de sănătate.
"Persoanele cu studii superioare şi gulerele albe declară în procente mai ridicate decât media că sunt preocupate destul de mult de starea lor de sănătate. Declară că sunt foarte preocupaţi de starea lor de sănătate mai ales persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia", relevă analiza socio-demografică a studiului.
85,8% dintre români afirmă că îi interesează foarte mult sau destul de mult prevenirea apariţiei unei boli sau a unor complicaţii, în timp ce 14,1% spun că acest aspect îi interesează destul de puţin sau deloc.
"Locuitorii care declară că veniturile lunare le ajung pentru un trai decent declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că sunt interesaţi de prevenţie", observă cercetătorii.
Principalele surse de informare despre sănătate la care apelează românii sunt: medicul de familie (variantă menţionată de 70,2% dintre respondenţi), medicul curant (25,7%), website-uri dedicate furnizării de informaţii despre sănătate (15,4%), emisiuni TV/radio pe teme de sănătate (14,5%), Facebook şi alte reţele sociale (9,9%), prietenii sau cunoştinţele (7,4%), ziare şi reviste care abordează teme de sănătate (6,6%).
Persoanele cu studii primare declară într-un procent semnificativ peste medie că se informează de la mediul de familie despre sănătate. Varianta 'medicul meu curant' este aleasă într-un procent mult mai ridicat decât media de inactivii pasivi", reiese din analiza socio-demografică.
28,5% dintre români afirmă că se adresează unui profesionist din domeniul sănătăţii pentru probleme legate de prevenţie sau de starea de sănătate o dată pe an, 16,7% de două ori pe an, 8,3% de trei ori pe an, 9,3% de patru ori pe an, iar 33,7% mai des de patru ori pe ani.
Varianta "mai des de 4 ori pe an" este aleasă în procente semnificativ mai ridicate decât media de inactivii pasivi şi persoanele peste 60 de ani.
91,3% interacţionează cu profesioniştii din domeniul sănătăţii prin prezentarea fizică la cabinet. Au fost menţionate şi alte modalităţi de interacţiune, precum: corespondenta prin servicii de mesagerie text (3,7%) prezentare online prin servicii de telemedicină (1,5%), solicitare pentru vizită a profesionistului din sănătate la domiciliu (1,3%), corespondenţă pe e-mail (1,2%).
"Persoanele peste 60 de ani şi inactivii pasivi declară în procente mult peste medie că au probleme cardiovasculare. În rândul aceloraşi categorii se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că au probleme de sănătate reumatologice. Tinerii până în 30 de ani reprezintă categoria socio-demografică unde se înregistrează cel mai ridicat procent al celor care declară că nu au probleme de sănătate. Valori mult peste medie mai întâlnim şi în rândul persoanelor până în 44 de ani, al gulerelor albe şi al persoanelor cu venituri ridicate şi foarte ridicate", transmit realizatorii studiului.
Totodată, 76,1% dintre români spun că îi preocupă foarte mult sau destul mult starea lor de sănătate, în timp ce 23,8% declară că sunt preocupaţi destul de puţin sau deloc de starea lor de sănătate.
"Persoanele cu studii superioare şi gulerele albe declară în procente mai ridicate decât media că sunt preocupate destul de mult de starea lor de sănătate. Declară că sunt foarte preocupaţi de starea lor de sănătate mai ales persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia", relevă analiza socio-demografică a studiului.
85,8% dintre români afirmă că îi interesează foarte mult sau destul de mult prevenirea apariţiei unei boli sau a unor complicaţii, în timp ce 14,1% spun că acest aspect îi interesează destul de puţin sau deloc.
"Locuitorii care declară că veniturile lunare le ajung pentru un trai decent declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că sunt interesaţi de prevenţie", observă cercetătorii.
Principalele surse de informare despre sănătate la care apelează românii sunt: medicul de familie (variantă menţionată de 70,2% dintre respondenţi), medicul curant (25,7%), website-uri dedicate furnizării de informaţii despre sănătate (15,4%), emisiuni TV/radio pe teme de sănătate (14,5%), Facebook şi alte reţele sociale (9,9%), prietenii sau cunoştinţele (7,4%), ziare şi reviste care abordează teme de sănătate (6,6%).
Persoanele cu studii primare declară într-un procent semnificativ peste medie că se informează de la mediul de familie despre sănătate. Varianta 'medicul meu curant' este aleasă într-un procent mult mai ridicat decât media de inactivii pasivi", reiese din analiza socio-demografică.
28,5% dintre români afirmă că se adresează unui profesionist din domeniul sănătăţii pentru probleme legate de prevenţie sau de starea de sănătate o dată pe an, 16,7% de două ori pe an, 8,3% de trei ori pe an, 9,3% de patru ori pe an, iar 33,7% mai des de patru ori pe ani.
Varianta "mai des de 4 ori pe an" este aleasă în procente semnificativ mai ridicate decât media de inactivii pasivi şi persoanele peste 60 de ani.
91,3% interacţionează cu profesioniştii din domeniul sănătăţii prin prezentarea fizică la cabinet. Au fost menţionate şi alte modalităţi de interacţiune, precum: corespondenta prin servicii de mesagerie text (3,7%) prezentare online prin servicii de telemedicină (1,5%), solicitare pentru vizită a profesionistului din sănătate la domiciliu (1,3%), corespondenţă pe e-mail (1,2%).
