02.11.2018 - Deși dispariţia animalelor este un fenomen global, raportul Planeta vie, realizat de World Wildlife Fund, arată că în unele regiuni fauna a înregistrat un declin masiv. Astfel, numărul elefanţilor din zona Selous-Mikumi, Tanzania, s-a diminuat cu 66% doar în perioada 2009-2014 și cu 86% faţă de anul 1976, motivul principal al decimării fiind braconajul.
Suntem mai săraci și cu 4.000 de tigri faţă de acum 4 decenii sau cu 6 miliarde de tone de pește, care au fost pescuite începând cu anul 1950, iar 83% dintre animalele de apă dulce au dispărut. Trăgând linie, speciile dispar de 100 până la de 1.000 de ori mai repede decât în urmă cu câteva secole, iar omul a atins acest record prin activităţile întreprinse – braconaj, trafic ilegal, pescuit excesiv, degradarea și distrugerea habitatelor (natura neatinsă de om se va reduce de la un sfert la o zecime până în 2050).
Animalele pe care le mai avem încă trebuie să facă faţă unor provocări dure – de la schimbările climatice și agricultura nesustenabilă la invazia de plastic toxic din oceane. În aceste condiţii, viitorul nu sună bine (nici măcar) pentru om. Plasticul din pește va ajunge în tractul digestiv al oamenilor, îmbolnăvindu-i – și, pe lângă consumatorii avizi de produse pisciole din întreaga lume, există 4 milioane de oameni care depind de pește pentru a adăuga câteva proteine la o dietă sărăcăcioasă.
Suntem mai săraci și cu 4.000 de tigri faţă de acum 4 decenii sau cu 6 miliarde de tone de pește, care au fost pescuite începând cu anul 1950, iar 83% dintre animalele de apă dulce au dispărut. Trăgând linie, speciile dispar de 100 până la de 1.000 de ori mai repede decât în urmă cu câteva secole, iar omul a atins acest record prin activităţile întreprinse – braconaj, trafic ilegal, pescuit excesiv, degradarea și distrugerea habitatelor (natura neatinsă de om se va reduce de la un sfert la o zecime până în 2050).
Animalele pe care le mai avem încă trebuie să facă faţă unor provocări dure – de la schimbările climatice și agricultura nesustenabilă la invazia de plastic toxic din oceane. În aceste condiţii, viitorul nu sună bine (nici măcar) pentru om. Plasticul din pește va ajunge în tractul digestiv al oamenilor, îmbolnăvindu-i – și, pe lângă consumatorii avizi de produse pisciole din întreaga lume, există 4 milioane de oameni care depind de pește pentru a adăuga câteva proteine la o dietă sărăcăcioasă.
